Ministerul Dezvoltării vrea să majoreze de cinci ori cuantumul amenzilor pentru proprietarii de imobile şi primarii care nu-şi respectă obligaţiile privind expertizarea şi consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat, sancţiunile urmând să fie cuprinse între 2.500 de lei şi 75.000 de lei.
Prevederile sunt incluse într-un proiect de Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor, elaborat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT).
"Cuantumul actual (al amenzilor, n.r.) este foarte mic astfel şi nu-şi îndeplineşte scopul pentru care s-a stabilit", se arată în nota de fundamentare a proiectului.
În prezent, sancţiunile sunt cuprinse între 500 de lei şi 15.000 de lei, iar prin proiectul de OG cresc la 2.500 lei - 75.000 lei, fiind penalizate printre altele nerespectarea obligaţiilor privind expertizarea tehnică a clădirilor, a proiectării şi execuţiei lucrărilor de consolidare.
Cele mai mari amenzi, cuprinse între 50.000 lei şi 75.000 lei, vor fi plătite de primarii care nu vor contracta proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare pentru clădirile incluse în programele anuale în termen de doi ani de la notificarea încadrării în clasa I de risc seismic, respectiv de la data finalizării proiectului de consolidare.
Proiectul cuprinde măsuri de intervenţie la construcţiile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecţie la acţiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor cutremure, care trebuie expertizate de proprietari sau administratori. Pentru construcţiile încadrate în clasa I de risc seismic, aceştia trebuie să realizeze proiectarea intervenţiei în termen de doi ani de la data primirii notificării şi să gestioneze executarea lucrărilor în termen de doi ani de la data finalizării proiectului.
Finanţarea cheltuielilor de expertizare tehnică, proiectare şi execuţie a lucrărilor pentru construcţiile aflate în proprietatea/ administrarea instituţiilor publice este asigurată de la buget sau din veniturile proprii ale instituţiilor publice finanţate din venituri extrabugetare.
Firmele îşi vor finanţa singure proiectele pentru clădirile din portofoliu, iar în cazul locuinţelor deţinute de persoane fizice, cheltuielile vor fi acoperite din bugetul Ministerului Dezvoltării şi de la cel local, pentru expertiză, respectiv din sursele proprii ale proprietarilor, din despăgubiri acordate de societăţile de asigurare sau din credite, pentru proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare.
Clădirile de locuit multietajate, încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, se includ în programe anuale de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare.
Autorii proiectului arată că modificarea şi completarea OG 20/1994 vizează eliminarea unor măsuri care au generat întârzieri semnificative în derularea programelor anuale de consolidare a clădirilor de locuit multietajate, încadrate în clasa 1 de risc seismic şi care prezintă pericol public, fiind impusă şi de modificările intervenite în domeniu prin intrarea în vigoare a Codului de proiectare seismică a construcţiilor, care înlocuieşte Normativul de proiectare antiseismică.
Pe lângă majorarea cuantumului amenzilor, reprezentanţii MDRT au propus eliminarea ipotecii instituite în favoarea autorităţilor administraţiei publice locale până la restituirea integrală de
către proprietarii de locuinţe a sumelor alocate din fonduri publice pentru consolidarea clădirilor înscrise în programele anuale.
Această prevedere a fost înlocuită cu instituirea notării în cartea funciară a imobilelor a menţiunilor cu privire la contractele care au în vedere restituirea sumelor datorate de proprietari pentru executarea lucrărilor de consolidare finanţare de la bugetul de stat.
Un alt aspect vizat de autorii proiectului este creşterea transparenţei în procedurile administrative de atribuire a contractelor, asociaţiile de proprietari putând participa în comisiile de licitaţie.