APMGR: Noul ministru al Sănătăţii, tehnocrat, din mediul de afaceri, care să aibă şi sprijin politic

În opinia preşedintelui Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian, sistemul sanitar este într-o asemenea degringoladă încât este nevoie de "un jucător în piaţă tehnocrat, om de afaceri, care să aibă şi sprijin politic".

Un prim pas pe care trebuie să-l facă noul ministru vizează crearea unei Comisii Naţionale de Reformă, a mai spus Damian.

"Comisia de guvernare a reformei trebuie formată din minţi pragmatice, luminate, nepervertite de analize de televizor, de declaraţii tragice şi de nevoi urgente", a precizat Dragoş Damian.

Preşedintele APMGR susţine că un alt pas pentru reformă vizează contribuţii diferenţiate la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

"Contribuţia uniformă a angajatului, deşi echitabilă, este evident ineficientă, de fapt nemulţumitoare pentru cei care vor să investească mai mulţi bani prin sistemul public în propria sănătate. O soluţie ar fi diferenţierea contribuţiei opţional, dând la schimb un sistem de carduri diferenţiate care să acceseze pachete de servicii tot diferenţiate. După modelul «frequent flyer» din transporturile aeriene, de exemplu", a mai spus preşedintele APMGR.

O altă măsură imediată recomandată de preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România este privatizarea spitalelor prin metoda MEBO.

"Oricum, extrem de multe spitale sunt privatizate. Ele ar trebui vândute angajaţilor, aşa cum sunt, chiar şi pentru bani puţini dacă au datorii, şi cumpărătorii să fie lăsaţi să le administreze singuri. Noii proprietari vor şti să îşi gestioneze eficient noua proprietate iar sistemul sanitar va scăpa de o mare bătaie de cap, de data asta fără victime colaterale", a adăugat Damian.

Preşedintele APMGR a făcut referire şi la programul de oncologie care "suferă tot mai mult din lipsa tratamentului".

"Ar fi bine să existe supraprogramul naţional de oncologie. Întreaga lume se confruntă cu creşterea nevoilor în oncologie, cu atât mai mult cu cât cancerul poate fi depistat din ce în ce mai precoce şi este din ce în ce mai tratabil; se estimează că nevoile de servicii medicale vor creşte cu 35% până în 2015 pe segmentul oncologie, şi asta doar în UE. De aceea, o soluţie ar fi să fie scoasă oncologia din practica pachetului comun al administrării programelor naţionale şi să fie alocat absolut tot ceea este necesar pentru a se începe obţinerea unor rezultate măsurabile", a mai spus Damian.

În plus, pentru preşedintele APMGR, reforma Sănătăţii trebuie să cuprindă şi taxa pe fast-food.

"Ideea taxei nu este ceva nou, însă a fost lăsată la păstrare, la mijloc fiind interese comerciale extraordinar de puternice. Ea trebuie introdusă cu orice preţ, pentru că asistăm la exterminarea lentă a populaţiei, în special tinere, prin distrucţie metabolică. Numai aşa ar putea fi salvată de la obezitate populaţia României", a continuat Damian.

El a inclus în reforma sanitară strategia medicamentului. "În acest sector, ar fi câteva soluţii neabordate la problemele legate de aprovizionarea cu medicamente a populaţiei, despre campaniile guvernamentale de educaţie pro-generice, ca să nu mai fim victimele manipulării practicate de interese comerciale, despre taxa pe reprezentantul medical, despre includerea unui număr cât mai mare de generice pe lista C2, despre sisteme de marje regresive, în aşa fel încât farmacia să fie încurajată să elibereze medicamentul generic, despre modalităţi de atragere a investiţiilor în industrie şi modul în care o fac eficient China, India, Rusia, Turcia, unde se concentrează noile platforme tehnologice din domeniu", a mai spus preşedintele APMGR, care este şi CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy.

Damian a atras atenţia supra faptului că în acest moment sistemul sanitar din România chiar are nevoie de patru miliarde de lei, aşa cum a spus ministrul demisionar al Sănătăţii, Ceske Attila, pentru plata datoriilor şi pentru a merge mai departe.

Ministrul Cseke Attila a anunţat, în 4 august, că demisionează din funcţie, nemulţumit de banii primiţi de Ministerul Sănătăţii la rectificarea bugetară, care s-a discutat fără a i se cere punctul de vedere, şi a precizat că în mandatul său a avut mai multe dispute cu reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor.

Cseke Attila declara, în 13 iulie, că bugetul Sănătăţii are nevoie la rectificarea bugetară de patru miliarde de lei, cele mai mari probleme financiare fiind la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, unde sunt necesare trei sferturi din suma totală.

În ciuda poziţiei acestuia, la rectificarea bugetară au fost alocaţi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, prin Ministerul Sănătăţii, doar 341 milioane de lei, pentru plata arieratelor, precum şi 1,7 miliarde de lei credite de angajament pentru medicamente compensate şi gratuite.

Consiliul Operativ al UDMR Bihor l-a propus oficial în funcţia de ministru al Sănătăţii pe medicul Ritli Ladislau, care este directorul medical al Spitalului Clinic Municipal "Dr. Gavril Curteanu" din Oradea, a declarat, luni, pentru MEDIAFAX preşedintele executiv al filialei, Szabo Odon.

Ritli Ladislau a spus că, dacă va fi numit în funcţia de ministru al Sănătăţii, priorităţile sale vor fi continuarea proiectelor începute de Cseke Attila, normalizarea relaţiei dintre minister şi CNAS, precum şi îmbunătăţirea finanţării sistemului sanitar.