Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere video
Continuarea reformei în sistemul sanitar, reducerea arieratelor statului, creşterea investiţiilor, inclusiv prin absorbţia fondurilor europene şi restructurarea şi vânzarea companiilor de stat, reprezintă direcţii prioritare pe care România ar trebui să acţioneze, afirmă şeful misiunii FMI.
"Prima provocare se regăseşte în sistemul sanitar. Din păcate, sistemul este destul de bolnav. Cererile din sistem sunt mai mari decât resursele alocate, ceea se slăbeşte sănătatea financiară a sistemului. Aceste resurse puţine sunt ineficient cheltuite privându-i pe cei mai nevoiaşi. Este nevoie de o reformă comprehensivă în sistemul de sănătate. În următoarele luni, Guvernul va face o reformă, atât pe partea de venituri, cât şi pe cheltuieli", a spus şeful misiunii FMI de evaluare a acordului, Jeffrey Franks.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, după întâlnirea cu delegaţia comună a FMI, CE şi BM, că Guvernul nu se poate "gândi în mod serios" la mărirea bugetului pentru sănătate până când nu vor fi puse sub control cheltuielile din acest domeniu, deşi în prezent este subfinanţat.
O altă provocare o reprezintă în continuare eliminarea arieratelor.
"Autorităţile au eliminat aproape total arieratele bugetului de sat şi locale şi au realizat o inventariere. Acest exerciţiu a arătat că numai la întreprinderile de stat nivelul arieratelor însumează peste 20 miliarde lei. Aceste facturi neplătite reprezintă o frână majoră în calea creşterii", a adăugat Franks.
Potrivit angajamentelor faţă de FMI, arieratele companiilor trebuie să scadă la 18 miliarde de lei până la finele acestui an.
Al treilea domeniu de interes este, în opinia FMI, majorarea cheluielilor cu investiţiile publice, rămânând în acelaşi timp în limita anvelopei bugetare.
"Obiectivul trebuie să fie impulsioarea absorbţiei fondurilor UE. Absorbţia măcar a unei părţi ar reprezenta un stimul extraordinar pentru activitatea economică", a afirmat oficialul FMI.
Cea de-a patra şi probabil cea mai dificilă problemă de rezolvat este implementarea de reforme profunde la întreprinderile de stat.
"S-au făcut progrese pentru multe întreprinderi de stat. În multe cazuri Guvernul a decis să meargă cu privatizarea totală sau parţială. Eu aş încuraja Guvernul să fie mai ambiţios în acest domeniu", a continuat Franks.
Guvernul s-a angajat faţă de FMI să vândă, până la sfârşitul acestui an şi la începutul anului viitor, acţiuni reprezentând 15% din Transelectrica, Transgaz şi Romgaz, câte cel puţin 10% din Hidroelectrica şi Nuclearelectrica, o participaţie de 20% din CFR Marfă şi până la 20% din Tarom.
Intenţia de vânzare a circa 10% din participaţie deţinută de stat la OMV Petrom a eşuat la sfârţitul lunii trecute. Autorităţile au anunţat că vor relua operaţiunea cel mai probabil în prima parte a anului 2012.
Pentru eficientizarea activităţii companiilor controlate de stat, Guvernul a anunţat că va selecta până la sfârşitul acestui an o firmă internaţională de head hunting, care să selecteze manageri neimplicaţi politic.
În paralel cu selectarea de management privat la companiile de stat, Ministrul Economiei, Ion Ariton, a emis un ordin prin care funcţiile de director general şi preşedinte al Consiliului de Administraţie la companiile unde instituţia deţine pachetele majoritare de acţiuni nu vor mai putea fi ocupate simultan de către aceeaşi persoană. O primă astfel de măsură va fi aplicată combinatului chimic Oltchim.
Numirea directorilor executivi independenţi la societăţile de stat se va derula în lunile care urmează. Noii directori îşi vor ocupa posturile anul viitor.
"Trebuie să ne asigurăm urgent că toate contractele din companiile de stat din domeniul electricităţii şi gazelor sunt transparenete", a conchis Franks.
Guvernul s-a angajat să elabozere, până în luna septmbrie, un calendar de liberalizare graduală a preţurilor de producţie a gazelor naturale şi electricităţii. Tarifele la energia electrică şi gaze vor creşte în intervalul 2013-2015, atât pentru populaţie, cât şi pentru consumatorii industriali.
