Băsescu: Am rugat Guvernul ca pentru moment să nu mai trimită facturi la decontare la Bruxelles

Băsescu a afirmat că a propus Guvernului să aibă "o abordare extrem de serioasă" legată de achiziţiile publice, anume încetarea trimiterii pentru decontare, la Bruxelles, a facturilor pe proiecte cu finanţare europeană, cu excepţia celor pe agricultură.

El a adăugat că premierul a dispus această măsură, pe care a caracterizat-o "corectă şi necesară".

Băsescu a explicat că, dacă auditul Comisiei Europene constată nereguli în derularea unor astfel de proiecte, banii se retrag şi sumele se diminuează.

"Vă aduceţi aminte de acele audituri făcute de Comisia Europeană, vă aduceţi aminte de auditul la drumuri, în judeţul Teleorman şi Ilfov? Vreau să ştiţi că am propus Guvernului să aibă o abordare extrem de serioasă legată de achiziţiile publice. Marea problemă este, pe de o parte, respectarea procedurilor şi caietele de sarcini care duc către un anume câştigător şi, pe de altă parte, creşterea preţului în execuţie. Sunt două ministere, Transporturile şi Dezvoltarea, care au limitat posibilitatea creşterii preţului cu 50%. Prin ordine ale miniştrilor se poate încasa maximum 10% peste valoarea contractului, dar tot nu e suficient", a continuat preşedintele.

El a afirmat că, prin constatarea de către Comisia Europeană a unor nereguli în contractele finanţate de UE, România riscă "o mare problemă" în alocarea fondurilor europene, astfel că a discutat cu premierul şi cu alţi miniştri ca România să înceteze să mai trimită facturi la decontare la Bruxelles, pe lucrări executate de orice natură: transporturi, dezvoltare, mediu şi mai puţin agricultură.

Băsescu a explicat că Regulamentul Comisiei Europene precizează că, atunci când un audit european sau al Curţii de Conturi Europene depistează nereguli în derularea contractelor cu finanţare europeană, banii se retrag şi se diminuează corespunzător suma alocată pe programe.

În schimb, a continuat el, dacă eventualele nereguli sunt constatate de statul român, iar acestea iau măsuri de diminuare a sumelor alocate, atunci acestea pot fi realocate pe alte proiecte.

"Din acest motiv, cred că măsura pe care a dispus-o premierul, de a se verifica implementarea tuturor proiectelor aprobate şi a nu se trimite facturi la Bruxelles, este corectă şi necesară", a concluzionat Băsescu.

Premierul Boc a cerut, miercuri, miniştrilor şi şefilor autorităţilor de management să aplice corecţii financiare în proiectele UE pentru care sunt încălcate normele achiziţiilor sau sunt întârziate nejustificat, solicitând totodată şi ca numele şefilor responsabili din aceste autorităţi să fie indicat public.

Agenţia MEDIAFAX a anunţat, la începutul lunii iulie, că statul va rambursa cheltuielile firmelor la derularea unui proiect cu fonduri UE doar după ce va verifica modul în care contractele de achiziţii au fost atribuite şi va tăia între 2%-100% din suma de restituit dacă descoperă nereguli, ceea ce împinge cu până la şase luni data de returnare a banilor.

Decizia a fost luată atunci de Guvern prin ordonanţă de urgenţă.

Astfel, pentru un contract atribuit fără respectarea cerinţelor de publicitate sau suplimentat prin acte adiţionale cu o valoare cumulată ce depăşeşte limita legală a achiziţiilor publice, statul nu va mai rambursa firmei niciun ban, corecţia financiară acoperind integral suma cerută spre rambursare.

Rezultatul acestor investigaţii este transmis reprezentanţilor Uniunii Europene/donatorului public internaţional.

În situaţia în care reprezentanţii Uniunii Europene/donatorului public internaţional, urmare a prezentării rezultatelor investigaţiei, decid continuarea procedurii de aplicare a corecţiilor financiare, autorităţile naţionale participă la o audiere/conciliere cu aceştia. Dacă şi în acest caz poziţia autorităţilor române rămâne divergentă de cea a reprezentanţilor UE/donatorului public internaţional a cărui decizie finală este aplicarea de corecţii financiare Românei, autorităţile pot decide contestarea în instanţă a deciziei.

Sumele necesare finanţării debitelor stabilite de reprezentanţii Uniunii Europene/donatorul public internaţional ca urmare a aplicării corecţiilor financiare se transferă în contul programului, în primă instanţă de la bugetul de stat.

Actul normativ stabileşte totodată că România are obligaţia să raporteze către Comisia Europeană, respectiv Oficiul European de Luptă Antifraudă, toate cazurile de nereguli ce au făcut obiectul unui act de constatare primară administrativă.

Surse oficiale au declarat recent agenţiei MEDIAFAX că Guvernul ia în calcul reducerea la jumătate a plafonului în limita căruia statul asigură prefinanţarea proiectelor pentru care sunt alocate fonduri UE, de la 30% la maximum 15% din valoarea contractului, după ce a constatat că multe dintre firmele care contractează banii nu mai trimit acte de decont.

În prezent, Comisia Europeană alocă 15% ca avans pentru prefinanţarea proiectelor, iar Guvernul acoperă diferenţa până la 30% din valoarea contractului.

Multe dintre firmele care contractează însă prefinanţarea nu mai trimit ulterior facturile aferente cheltuielilor astfel încât ministerele să transmită la rândul lor actele de decont la Bruxelles, iar CE nu mai eliberează alţi bani comunitari până când aceste deconturi nu sunt închise.

"Deoarece beneficiarii fondurilor UE nu aduc documentele justificative de utilizare a banilor, România nu poate face deconturile la Bruxelles. Din această cauză se pune problema să nu mai fie asigurată o prefinanţare de 30%, ci doar de 13-15% din valoarea contractului, aşa cum se dă de către Comisie", au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.

Potrivit acestora, pentru Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) sunt blocate în prezent peste două miliarde de lei în lipsa documentelor justificative, iar România nu mai primeşte fonduri UE până când banii alocaţi daţi drept avans nu sunt decontaţi.

"Nu este corect ca statul să dea 17% de la buget pentru seminarii şi conferinţe de perfecţionare nedecontate", au spus sursele citate.

Alocarea financiară POSDRU pentru perioada 2007–2013 este de 4,25 miliarde de euro, din care 85% reprezintă contribuţia Uniunii Europene, prin intermediul Fondului Social European, iar 15% este contribuţia naţională.

Plafonul în limita căruia statul asigură prefinanţarea proiectelor pentru care sunt alocate fonduri UE a fost ridicat de Guvern, în mai 2009, de la 20% la 30% din valoarea contractului, premierul Emil Boc anunţând atunci că banii vor fi alocaţi doar dacă licitaţiile sunt organizate la termen şi permit începerea lucrărilor.