Comisia Europeană notează, în raportul privind justiţia, obţinut de MEDIAFAX şi care va fi dat publicităţii miercuri, la Bruxelles, că DNA a rămas convingătoare în investigarea cazurilor de corupţie la nivel înalt, însă astfel de cazuri se află de mult timp pe rolul instanţelor, riscând prescripţia.
În timp ce istoricul realizărilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) în investigarea şi urmărirea cazurilor de corupţie la nivel înalt a rămas convingător, rezultatele obţinute de instanţe continuă să arate o imagine mixtă. Deşi majoritatea cazurilor de corupţie la nivel înalt sunt judecate într-o perioadă de trei ani, un număr semnificativ de cazuri implicând demnitari, se află în prezent pe rolul instanţelor de judecată de peste trei ani, remarcă raportul CE.
Mai multe cazuri au ajuns deja în totalitate sau parţial la termenele de prescripţie, iar multe alte cazuri se apropie de termenele limită prevăzute de lege.
De la ultima evaluare anuală a Comisiei, România a identificat cauze tipice de întârzieri în cazurile de corupţie la nivel înalt şi a creat un grup comun de lucru pentru a le remedia.
Anumite piedici procedurale au fost eliminate din iulie 2010. Alte motive referitoare, în special, la capacitate, organizare internă şi practică judiciară mai trebuie încă abordate în mod efectiv. Analiza Comisiei a relevat că instanţele tind să adopte o abordare permisivă şi excesiv de precaută faţă de provocările procedurale ridicate de inculpaţi, cum ar fi cererile pentru expertize suplimentare, amânarea de audieri sau excepţii procedurale.
Măsuri fundamentale de management al cazurilor, cum ar fi acordarea priorităţii unor cauze importante sau complexe nu sunt în mod uzual aplicate.
În vederea îndeplinirii angajamentelor sale privind lupta împotriva corupţiei la nivel înalt, România trebuie să ia măsuri urgente pentru a se asigura că deciziile finale sunt luate rapid în cazurile importante de corupţie la nivel înalt, iar prescripţiile să fie evitate în toate cazurile.
Raportul CE afirmă că rezultatele în lupta împotriva corupţiei depind de voinţa politică şi de angajamentul justiţiei.
În opinia experţilor europeni, există multe exemple bune care prezintă procedurile eficiente în cazurile de corupţie la nivel înalt în instanţă şi demonstrează modul în care investigaţiile în cazuri complexe pot fi efectuate eficient prin cooperarea diferitelor autorităţi. Este crucial, în acest sens, sprijinul politic puternic din partea Parlamentului pentru lupta împotriva corupţiei, susţin ei.
De la ultima evaluare a Comisiei, Parlamentul a votat împotriva permiterii unei cercetări sub aspectul infracţiunii de corupţie faţă de un fost ministru şi membru curent al Parlamentului, s-a opus prin veto unei percheziţii într-o altă investigaţie aflată pe rol, refuzând arestarea preventivă a unui alt membru al Parlamentului, mai notează documentul citat.