Potenţialul balnear al României este cel mai ridicat din Europa, de aceea el trebuie trebuie expoatat şi dezvoltat, zece localităţi care dispun de factori naturali de cură urmând să primească în acest sens statutul de staţiune baleaoclimatică, a declarat joi, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.
Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila, a făcut această declaraţie la MDRT unde, împreună cu ministrul Dezvoltării Regionale, Elena Udrea, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Daniel Funeriu, preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă şi cel al Colegiul Medicilor din România, Vasile Astărăstoae, au semnat un protocol de colaborare inter-instituţională pentru promovarea şi dezvoltarea turismului medical.
"România are cel mai variat spectru de factori naturali terapeutici din Europa, din potenţialul balnear ar Europei, 1/4, după unii autori chiar 1/3 se află pe teritoriul României. Acest potenţial trebuie verificat şi exploatat. Avem două mari provocări în domeniul turismului balnear. Pe de o parte, readucerea în atenţie a potenţialului natural în prevenţia şi tratamentul anumitor afecţiuni. În acest sens, Ministerul Sănătăţii are în subordine 13 unităţi sanitare cu specific recuperare, cu un total de 3.359 de paturi", a spus ministrul Sănătăţii.
El a precizat că toată lumea trebuie să conştientizeze faptul că sănătatea este cea mai mare valoare umană.
"Oamenii sănătoşi înseamnă dezvoltare. Pe de altă parte, intrarea în vigoare, din octombrie 2013, a Directivei europene privind drepturile pacienţilor la asistenţă transfrontalieră poate aduce un câştig extraordinar României. Acum unul din 10 pacienţi trataţi este din altă ţară. Avem doi ani de pregătire, aceasta fiind şansa noastră. Putem avea un avantaj: servicii de calitate şi la un preţ inferior", a mai spus ministrul Cseke Attila.
Ministrul a adăugat că în cel mult o lună va iniţia o hotărâre de Guvern prin care zece localităţi vor căpăta statutul de staţiuni balneoclimatice.
"Este vorba despre Băile Olăneşti, Covasna, Băile Felix, Sovata, Techirghiol, Amara, Băile Herculane, Băile Govora, Călimăneşti-Căciulata şi Ocna Sibiului", a mai spus Cseke Attila.
"Putem afirma cu certitudine că pentru a oferi un act medical de calitate trebuie să începem cu pregătirea medicilor. Universităţile noastre de medicină şi farmacie au mari resurse şi sunt extrem de active, de aceea cred că vom putea contribui substanţial de succesul acestui demers. Ministerul Educaţiei va face tot ceea ce instituţional ţine de el pentru a îmbunătăţi calitatea pregătirii viitorilor medici, a le asigura baza materială necesară şi cadrul modern în care să acţioneze", a spus, la rândul său, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.
În următorii trei ani instituţiile enumerate vor colabora pentru armonizarea legislaţiei existente în vederea realizării unui cadru flexibil care să permită dezvoltarea turismului medical şi pentru realizarea unei baze de date care să conţină informaţii referitoare la localităţile şi locaţiile ce întrunesc condiţiile pentru desfăşurarea turismului medical.
"Turismul medical este un produs utilizat tot mai des la nivel mondial însă insuficient exploatat în România. Avem potenţial de afirmare pe plan internaţional pe anumite tipuri de servicii medicale (balnear, recuperare, anti-îmbătrânire, stomatologie, oftalmologie, chirurgie estetică, etc) care pot fi integrate în pachete turistice atractive, astfel încât cetăţeni ai altor state să aleagă ţara noastră pentru calitatea serviciilor, preţurile scăzute şi posibilităţile de recuperare şi relaxare. Lansăm astăzi (joi - n.r.) şi Ghidul Staţiunilor Balneare realizat de MDRT în limbile română, engleză, germană şi rusă şi sperăm ca împreună cu Colegiul Medicilor şi ceilalţi parteneri să putem face cunoscute resursele noastre balneare în rândul medicilor străini şi a comunităţii ştiinţifice internaţionale", a
explicat Elena Udrea.
În acest proiect vor fi implicaţi specialişti din domeniul turismului, sănătăţii, educaţiei şi cercetării.
Serviciile de turism medical sunt o combinaţie prestabilită între servicii medicale şi servicii de turism atunci când acestea sunt oferite spre vânzare la un preţ global şi atunci când aceste prestaţii depăşesc 24 de ore. Turismul medical este o nişă extrem de rentabilă, datorită diversificării serviciilor propuse, a mai spus ministrul Cseke Attila. Turismul medical, cel mai dinamic sector de călătorii la nivel global, cu o rată de creştere estimată la 30% anual.