Rezultatele la bacalaureat sunt pe măsura pregătirii candidaţilor admişi în liceu, extinderea învăţământului obligatoriu la zece ani făcând ca mii de elevi cu medii de 3 şi 4 să fie admişi în liceu şi trecuţi clasa uşor pentru a scăpa de ei sau pentru a nu dispărea anumite catedre şi chiar şcoli.
Un exemplu în acest sens este Grupul Şcolar Industrial nr. 19 RATB din Bucureşti, unde media ultimului admis în 2010 a fost 3,95.
În 2011, niciun elev de la această şcoală nu a promovat bacalaureatul înainte de contestaţii. Grupul şcolar are însă şi pentru acest an 120 de locuri în clasa a IX-a. Cele 120 de locuri sunt distribuite în patru clase, filiera tehnologică-tehnic-mecanică. Elevii care ar absolvi acest colegiu ar putea ocupa funcţii de tehnician transporturi.
Admiterea unui candidat în clasa a IX-a este un paradox al şcolii româneşti. Un candidat care la o disciplină are media sub cinci este corigent, cu trei medii sub cinci este repetent, dar el este admis la liceu cu 3,59, la evaluarea naţională având media unu sau doi. Dacă oricum toată lumea trebuie obligatoriu să fie admisă în liceu, care ar mai fi rostul evaluării naţionale?
Este vina profesorilor care au elevi de 3,95, pe care îi "târâie" până la bacalaureat ca "să scape de ei din şcolaă", după cum spun chiar unii dintre dascăli.
Şi Colegiul Tehnic "Gheorghe Asachi" din Capitală are 120 de locuri pentru anul şcolar 2011-2012, şcoală la care promovabilitatea la bacalaureat înainte de contestaţii a fost de 1%în acest an.
În Capitală sunt peste 20 de unităţi de învăţământ în care media ultimului admis în liceu în 2010 a fost sub 5. Printre acestea, Colegiul Tehnic "Mircea cel Bătrân", cu medii de admitere între 4,53 şi 4,49 la toate filierele, Colegiul Agricol "Viaceslav Harnaj" - Agricultură, Colegiul Tehnic "Dimitrie Leonida"- Mecanică, cu media 4,14, Grupul Şcolar Industrial "Sfântul Pantelimon" - Mecanică 4,98 şi Chimie industrială - 4,95, Grupul Şcolar Industrial "Constantin Brâncuşi"- Fabricarea produselor din lemn - 4,36. Aceeaşi situaţie şi la Grupul Şcolar Industrial "Mecanică Fină", cu medie de admitere la Mecanică de 3,80, la Colegiul Tehnic de Material Rulant pentru Transporturi Feroviare, tot la Mecanică - 3,54, la Colegiul Tehnic Mecanic Griviţa - 3,73 la Mecanică, Grupul Şcolar Electronica Industrială - 4,52 la Electric şi 4,65 la Electronică automatizări, la Colegiul Tehnic Mihai Bravu - 4,44 la Construcţii, instalaţii şi lucrări publice, la Grupul Şcolar de Construcţii Montaj "Elie Radu" - 4,90 la Mecanică, la Grupul Şcolar Industrial "Nicolae Teclu" - 4,02 la Mecanică şi 4,26 la Chimie industrială, la Grupul Şcolar Industrial Unirea 4,28 la Mecanică, la Grupul Timpuri Noi - 4,44 la Mecanică şi 4,40 la Electromecanică, la Liceul Teologic Adventist "Ştefan Demetrescu" - 4,74 la Electric, la Colegiul Tehnic "Petru Rareş" 4,35 la Industrie textilă şi pielărie, la Colegiul Tehnic "Miron Mironescu" - 4,67 la Mecanică, la Grupul Şcolar Industrial Dacia - 4,68 la Mecanică şi 4,20 la Electric, la Colegiul Tehnic Energetic - 4,67 la Electronică automatizări, la Grupul Şcolar Industrial "Dimitrie Gusti" - 4,74 la Mecanică, la Grupul Şcolar Industrial "Petru Poni" - 4,98 la Industrie textilă şi pielărie, la Colegiul Tehnic "Iuliu Maniu" - 4,14 la Mecanică şi la Colegiul Tehnic "Carol I" - 4,35 la Mecanică.
Inspectorul general şcolar Cristian Alexandrescu cere tututor unităţilor de învăţământ şcolar din Capitală să facă o analiză privind rezultatele slabe la bacalaureat, dar şi a modului în care elevii promovează an de an.
"Pot fi, spre exemplu, situaţii care arată că în şcoala respectivă au fost admişi în clasa a IX-a elevi cu medii foarte slabe, 3 sau 4 să zicem, care apoi au trecut clasa foarte uşor de la an la an şi au ajuns la bacalaureat. Deşi nu aveau pregăirea pentru bacalaureat, s-au prezentat la examen dacă tot au promovat an de an. Aici trebuie făcută o analiză foarte serioasă", a subliniat Cristian Alexandrescu.
El a mai spus că în cazul în care se constată calitatea constant scăzută a elevilor, organizarea şcolii trebuie regândită.
"Cred că este nevoie de o mai bună orientare a elevilor. Poate ar fi mai bine ca acei copii care nu vor să înveţe să fie îndrumaţi spre o meserie bună, în care să obţină performanţă. De aceea, o analiză reală a şcolii, o evaluare făcută de Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământului Preuniversitar ar putea fi punctul de plecare pentru reorganizarea profilului şcolii spre învăţământul profesional", a adăugat Alexandrescu.
Probabil că regândirea admiterii în liceu ar fi una dintre măsurile care ar mai putea salva ceva. Şi, sigur, aşa cum a spus recent ministrul educaţiei, Daniel Funeriu, închiderea unor şcoli şi reorganizarea lor este o altă măsură viabilă pentru viitor.
Modificarea curriculei şi reorganizarea bacalaureatului pe mai multe niveluri, în funcţie de pregătirea elevilor, după modelul francez, ar putea veni în ajutorul şcolii româneşti.
Elvira Gheorghita