Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a declarat că prima generaţie de magnaţi "100% made in România" s-a dovedit pe cât de iscusită în acapararea de active prin mijloace politice, pe atât de insuficient pregătită pentru administrarea lor în condiţii de concurenţă şi responsabilitate socială.
Ministrul a afirmat că multe din marile patrimonii individuale s-au format prin mijloace ilicite penale, se menţin prin mijloace ilicite penale şi perpetuează ilicitul penal.
Predoiu a pledează pentru ca proprietatea dobândită licit trebuie să se bucure de garanţii, însă cea obţinută ilegal trebuie recuperată de Guvern.
În cadrul forumului în cadrul formului "Revizuirea Constituţiei României", organizat miercuri, de vicepreşedintele Senatului şi fost ministru al Justiţiei, Cristian Diaconescu, şi Asociaţia "Progresăm Împreună", la Cercul Miltar Naţional, ministrul Justiţiei a afirmat că dezbaterea proiectului de revizuire a Constituţiei reclamă un plus de abordare tehnică, pe lângă exprimările politice.
"Faţă de multitudinea opiniilor tehnice exprimate în ultima perioadă, nu întotdeauna riguroase, este de datoria noastră să facem cuvenitele precizări, de asemenea tehnice, în legătură cu unele aspecte ale proiectului de revizuire. Unul dintre acestea, foarte important, îl constituie eliminarea prezumţiei de liceitate a dobândirii averilor. Plecând de la această propunere, s-a discutat destul de mult, în ultima perioadă, despre confiscarea extinsă", a susţinut Predoiu.
Potrivit demnitarului, legile trebuie să plece de la realităţi şi să se adreseze acestora.
"Legile trebuie să aibă un fundament moral, fără de care sunt doar simple texte, construcţii mai mult sau mai puţin raţionale, dar în niciun caz legi. Iată de ce discuţia despre prezumţia de liceitate a dobândirii averilor şi confiscarea extinsă trebuie făcută plecând de la realităţi, fixând scopuri morale şi asigurând standarde de tehnică juridică", a spus Predoiu.
Cătălin Predoiu - avocat de profesie - a afirmat că "fosta mare proprietate economică a statului socialist, practic cvasitotalitatea activelor şi patrimoniilor economice, a trecut în mâini private în ultimii 21 de ani".
"Acest proces, mijlocit prin lege de agenţii de stat, precum Fondul Proprietăţii de Stat, Fondurile Proprietăţii Private, AVAS sau altele asemenea, a născut multiple controverse şi a generat uneori corupţie", a declarat Predoiu.
În opinia ministrului Justiţiei, o legislaţie fluctuantă şi plină de imperfecţiuni a însoţit privatizarea.
"De multe ori, aceste lacune au pus antreprenorii în situaţia de a-şi asuma riscuri. Unii au făcut-o cu bună credinţă, prinşi între dorinţa de «a întreprinde» şi imperfecţiunile legislative sau practicile birocratice agresive, alţii au făcut-o cu rea-credinţă, profitând de haosul legislativ sau corupţia administrativă. ezultatul a fost de multe ori acelaşi: privatizări controversate, averi acumulate discutabil", a precizat demnitarul.
În opinia sa, rădăcinile corupţiei "pe care România o combate prin politici ferme de câţiva ani", se află în acest vast proces al privatizării desfăşurat în anii 1990.
"Problema a fost acutizată de faptul că privatizarea economică s-a extins necontrolat într-un fel de privatizare a fenomenului politic, ceea ce explică într-o măsură lipsa de vigoare şi de inovaţie a suprastructurii politice prezente, indiferent de culoare politică", a arătat ministrul.
Din păcate, a arătat demnitarul, prima generaţie de capitalişti şi magnaţi "100% made in România" s-a dovedit pe cât de iscusită în acapararea de active prin mijloace politice, pe atât de insuficient pregătită pentru administrarea lor în condiţii de concurenţă şi responsabilitate socială corporatistă.
"Problema pe care o avem din punct de vedere moral este că multe din marile patrimonii individuale s-au format prin mijloace ilicite penale, se menţin prin mijloace ilicite penale şi perpetuează ilicitul penal. Putem să acceptăm riscul ca România de mâine să fie construită şi influenţată într-o măsură şi de către cei care deţin astfel de patrimonii construite ilegal ?", a spus Cătălin Predoiu.
Totodată, ministrul a arătat că, dintr-o altă perspectivă, în plan european, s-au structurat programe şi norme juridice pentru consolidarea unui spaţiu de Justiţie, Securitate şi Libertate, eliberat pe cât posibil de corupţie şi crimă organizată. Programul Stockholm şi Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor şi a bunurilor având legătură cu infracţiunea.
"Iată deci, în sinteză, problema: o realitate patrimonială individuală adesea în contradicţie cu fundamentele şi scopurile morale şi instituţionale ale unei societăţi europene moderne. Trecând succint la problema de tehnică legislativă, trebuie în primul rând spus că proprietatea dobândită licit trebuie să se bucure de garanţii, dar cea dobândită illicit trebuie recuperată de Guvern", a conchis ministrul.