CSM, de acord cu orice formă de responsabilitate a sistemului, atâta timp cât nu se pun presiuni

Ministerul Justiţiei a postat pe site proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care va fi supus dezbaterii publice până în 14 iulie.

Consiliul Superior al Magistraturii a luat act de intenţia ministrului justiţiei de a fi modificate, în acest an, dispoziţiile legale cu privire la răspunderea disciplinară şi cea materială a magistraţilor, se arată într-un comunicat transmis de CSM.

"CSM se declară de acord orice formă de responsabilitate a sistemului judiciar, recunoscând pe deplin caracterul de serviciu public al justiţiei. Dar aceste noi reglementări ce sunt programate să intervină într-o perioadă în care sistemul judiciar va trebui să facă faţă noilor coduri, deşi nu se alocă resursele umane şi financiare necesare, nu trebuie să se transforme într-o formă de presiune asupra sistemului. Ca urmare, CSM se va implica în procedura de legiferare potrivit competenţelor sale. Dar nu va fi de acord cu prevederi care nu respectă independenţa justiţiei ca sistem şi care nu sunt conforme angajamentelor internaţionale asumate de România", potrivit sursei citate.

În acest context, Consiliul Superior al Magistraturii reaminteşte că independenţa justiţiei este o valoare supremă în statul de drept, iar protejarea acesteia este o îndatorire a tuturor autorităţilor şi instituţiilor publice. Acestea trebuie să ia toate măsurile necesare pentru a respecta, proteja şi promova independenţa şi imparţialitatea judecătorilor şi procurorilor.

Ministerul Justiţiei a postat pe site proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, care va fi supus dezbaterii publice până în 14 iulie.

"Spre deosebire de dreptul comun în materie, reprezentat de Codul Muncii, Legea nr. 303/2004, republicată, cu modificările şi completările ulterioare enumeră exhaustiv abaterile pentru care judecătorii şi procurorii răspund disciplinar. Or, pentru ca reglementarea în materie să poată răspunde în mod adecvat diverselor situaţii practice este necesară extinderea sferei abaterilor disciplinare, prin includerea în această categorie a unor fapte prin care se încalcă îndatoririle specifice funcţiei ori se aduce atingere prestigiului funcţiei deţinute şi care în prezent nu sunt sancţionate, ori nu sunt sancţionate sub nomen juris propriu", se arată în expunerea de motive a proiectului de act normativ.

Proiectul defineşte noţiunea de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă şi elimină în acest fel lipsa de determinare a conceptului, de natură să ducă la o apreciere arbitrară a acestei abateri disciplinare.

Astfel, principalele măsuri propuse vizează extinderea sferei abaterilor disciplinare, modificarea prevederilor legale care reglementează sancţiunile disciplinare aplicabile judecătorilor şi procurorilor, inclusiv prin introducerea sancţiunii disciplinare a suspendării din funcţie pe o perioadă de până la şase luni, definirea noţiunii de exercitare a funcţiei cu gravă neglijenţă ori rea credinţă şi introducerea condiţiei bunei reputaţii drept cerinţă de acces şi menţinere în funcţie.

Totodată, proiectul urmăreşte consolidarea instituţională a Inspecţiei Judiciare, care urmează să beneficieze de personalitate juridică.

Conform proiectului, Inspecţia Judiciară acţionează potrivit principiului independenţei operaţionale şi îndeplineşte, prin inspectori judiciari numiţi în condiţiile legii, atribuţii de analiză, verificare şi control în domeniile specifice de activitate.

Inspecţia judiciară urmează să fie condusă de un inspector şef, ordonator principal de credite, ajutat de un inspector şef adjunct. Inspectorul şef şi inspectorul şef adjunct sunt numiţi de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii pe un mandat de 3 ani, cu posibilitatea unei singure reînnoiri, în urma unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii.

Concursul constă în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere respective şi într-o probă scrisă privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii şi de a-şi asuma răspunderea, rezistenţa la stres şi un test psihologic.

Inspectorul şef şi inspectorul şef adjunct pot fi revocaţi din funcţie de către Plenul Consiliului în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuţiilor manageriale. Revocarea se dispune pe baza raportului anual de audit extern independent, care are ca obiect evaluarea calităţii managementului Inspecţiei Judiciare.

Inspectorii din cadrul Inspecţiei Judiciare sunt numiţi în funcţie de către inspectorul şef, în urma unui concurs, pentru un mandat de 6 ani, dintre judecătorii şi procurorii care au o vechime de cel puţin 8 ani în magistratură şi au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare, se arată în proiect.

Proiectul extinde sfera titularilor acţiunii disciplinare în materia răspunderii disciplinare a judecătorilor şi procurorilor, ceea ce reprezintă o soluţie echilibrată, având în vedere necesitatea întăririi disciplinei profesionale.

Conform proiectului, acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un judecător, se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de procurori se exercită de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar, de ministrul justiţiei sau de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în timp ce acţiunea disciplinară, în cazul abaterilor săvârşite de un magistrat-asistent, se exercită de preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sau de Inspecţia Judiciară prin inspectorul judiciar.

Întărirea Inspecţiei Judiciare presupune acordarea unei autonomii de decizie şi în efectuarea cercetării disciplinare pentru inspectorul judiciar, proiectul aducând o serie de soluţii în acest sens (ex.: se reglementează primar atribuţiile inspectorilor judiciari în materie, se consacră dreptul acestora de a exercita acţiunea disciplinară şi de a uza de calea de atac împotriva hotărârilor secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii pronunţate în materie disciplinară). Cu toate acestea, având în vedere că inspectorul judiciar se află într-o structură ierarhică, rezoluţiile inspectorului judiciar trebuie confirmate de inspectorul şef, cu posibilitatea acestuia de a modifica soluţia, în scris şi motivat.