PCM susţine reorganizarea administrativă pe provincii istorice, iar una să fie Ţinutul Secuiesc

Vicepreşedintele PCM Kiss Istvan a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, că reorganizarea administrativ-teritorială a României ar trebui să ţină cont de tradiţiile şi regiunile istorice ale ţării, regiunile nou-create urmând să primească autonomie, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Susţinem reorganizarea teritorială în ţinuturile tradiţionale: Oltenia, Ţinutul Secuiesc, Moldova, Dobrogea, Maramureş, Crişana, Banat şi aşa mai departe (…) Dar în aceste discuţii noi suntem pe varianta de a da autonomie regiunilor, printre care şi regiunii Ţinutul Secuiesc", a spus vicepreşedintele PCM, potrivit căruia, în zone mari, precum Oltenia şi Moldova, s-ar putea înfiinţa câte două regiuni.

În viziunea acestuia, reorganizarea administrativ-teritorială ar trebui să ducă la 12-13 regiuni tradiţionale, cu unu până la două milioane de locuitori, fiecare cu conducere proprie şi miniparlament regional.

El a explicat că, în mod automat, ca urmare a acestei reorganizări administrativ-teritoriale, se va reorganiza şi sistemul de conducere, creându-se posibilitatea de a creşte puterea de decizie a individului şi a regiunii.

"Prin reorganizarea teritorială, automat se reorganizează sistemul de conducere a acestora, ar putea însemna o variantă mult mai economicoasă pentru populaţie şi o posibilitate de a creşte semnificativ puterea de hotărâre a individului şi a regiunii respective despre viaţa cotidiană în regiunea respectivă, fără prea multe implicaţii centralizate de la Bucureşti. (…) Ţinutul Secuiesc ar cuprinde o mare parte a judeţului Harghita, judeţul Covasna, trei-patru comune din judeţul Braşov şi o parte din judeţul Mureş, mai exact 26 de comune, iar capitala acestuia ar putea fi fixată la Târgu Mureş. Ar fi o mândrie pentru oraş să fie capitala Ţinutului Secuiesc la Târgu Mureş. Noi vorbim de reorganizare administrativ-teritorială, care nu înseamnă numai o regiune etnică, înseamnă toate regiunile", a spus Kiss Istvan.

El a adăugat că restul judeţului Mureş ar trebui să aparţină de "zona centrală Transilvania", având capitala la Cluj-Napoca.

Kiss a afirmat că propunerea de reorganizare administrativă a ţării nu este susţinută numai de PCM, ci de toate forţele politice care văd că actualul sistem nu funcţionează, el insistând pe ideea ca impozitele să rămână în regiunile din care se colectează.

Luni dimineaţă, BPN al PDL a mandatat conducerea partidului să discute cu partenerii din coaliţie pentru elaborarea unui proiect de act normativ pentru reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, după cum a anunţat Gheorghe Flutur.

Premierul Emil Boc declara, luni, că reorganizarea administrativ-teritorială este necesară pentru ca România să nu îşi submineze şansele de a atrage bani europeni, arătând că atribuţiile care ţin de servicii deconcentrate sau consilii judeţene trebuie să fie preluate de primării.

Emil Boc a explicat că descentralizarea trebuie să se producă până la ultimul nivel, iar atribuţiile care ţin de servicii deconcentrate sau de consilii judeţene, în principal, să se ducă la nivelul primăriilor, pentru că "acolo este cetăţeanul mai aproape de administraţie".

Prim-ministrul a arătat că la nivelul noilor consilii judeţene vor rămâne politicile de dezvoltare regională, de absorbţie de fonduri europene, de distribuire de fonduri pentru investiţii, drumuri, mediu. "Actualele judeţe nu fac faţă provocărilor secolului actual pentru a aduce bani europeni şi de a avea politici coerente în ceea ce înseamnă investiţii care trebuie să se realizeze", a spus Boc, adăugând că, de exemplu, un drum începe dintr-un judeţ şi se continuă în alt judeţ.

Surse din partid susţin că intenţia conducerii PDL este ca Guvernul să definitiveze chiar în această săptămână proiectul privind reorganizarea administrativă a ţării.

Dacă legea va fi adoptată în varianta susţinută de Traian Băsescu şi de PDL, România va avea opt regiuni, care se vor numi tot "judeţe". Totodată, vor fi desfiinţate actualele consilii judeţene şi prefecturi, întrucât va exista doar o structură administrativă pe judeţ, au relatat sursele citate.

Propunerea legislativă, iniţiată la începutului anului 2010 de toţi parlamentarii UDMR, vizând modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România a trecut tacit de Senat şi se află la Camera Deputaţilor.

Proiectul de lege al UDMR privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare prevede înfiinţarea a şaisprezece regiuni de dezvoltare, printre care una în care sunt grupate judeţele Covasna - Harghita - Mureş, precum şi organizarea a cinci macroregiuni de dezvoltare. În proiect se menţionează că pe teritoriul României sunt constituite 16 regiuni şi cinci macroregiuni de dezvoltare, care nu sunt unităţi administrativ-teritoriale şi nu au personalitate juridică.

Cele 16 regiuni de dezvoltare sunt: Botoşani - Suceava, Bacău - Iaşi - Neamţ - Vaslui, Brăila - Buzău - Galaţi - Vrancea (macroregiunea I), Constanţa - Tulcea, Bucureşti, Călăraşi - Ialomiţa - Ilfov, Giurgiu - Teleorman, Dolj - Mehedinţi - Olt (macroregiunea II), Gorj - Vâlcea, Argeş - Dâmboviţa - Prahova (macroregiunea III), Arad - Caraş-Severin - Timişoara, Alba - Hunedoara, Sibiu - Braşov (macroregiunea IV) şi Covasna - Harghita - Mureş, Bistriţa-Năsăud - Cluj - Maramureş şi Bihor - Sălaj - Satu-Mare (macroregiunea V).