Geza Molnar: Autorităţile sanitare supraveghează cazurile de boli diareice cu urme de sânge

"În România nu au fost semnalate cazuri de E.coli O104 de tipul celor din Germania. Nu există produse alimentare vegetale importate în această perioadă, nici din Germania şi nici alte ţări implicabile.Toate autorităţile de sănătate publică şi reţeaua de boli infecţioase au fost atenţionate, astfel că orice caz de boală diareică acută cu urme de sânge se investighează sub aspectul unei posibile relaţii cu Germania şi nu numai", a spus Geza Molnar, consilierul ministrului Sănătăţii.

El a adăugat că în cazul în care vor fi depistate cazuri de boală diareică cu urme de sânge în scaun vor fi izolate culturile microbiene, după care acestea vor fi trimise la Institutul Cantacuzino, pentru că nu orice laborator poate identifica E.coli O104, responsabil de îmbolnăvirile din Germania şi celelalte zone.

"A doua chestie, tulpina din Germania nu este chiar aşa de rezistentă. S-a dovedit că tulpinile sunt sensibile chiar şi la o serie de antibiotice banale. Aşadar, boala este tratabilă. Ceea ce este foarte important este ca pacientul să nu ajungă în acea stare, şi anume sindrom hemolitico-uremic. Toxina poate produce acest sindrom de blocaj renal şi de afectare hepatică multi-organică, în aceste condiţii există riscul ca bolnavul să decedeze", a mai spus Geza Molnar.

Potrivit specialistului, calea de transmitere în cazul bolii diareice este fecal-orală.

"Ne aşteptăm ca în Germania să apară cazurile secundare. Specialişii vor urmări câte cazuri nedepistate vor genera alte cazuri. Grupul enterohemoragic produce boală diareică acută cu sânge şi sindrom hemolitic uremic", a mai spus Geza Molnar.

El a precizat că Escherichia coli, bacilul coli, este prezent peste tot, şi în mediu, şi în intestinul animalelor şi al oamenilor.

"Din această diversitate enormă de Escherichia coli, o parte foarte mică este patogenă pentru om. Cele patogene se împart în patru mari clase, după capacitatea de a îmbolnăvi omul: EHEC - E.coli enterohemoragic, ETEC - E.coli enterotoxigen, EIEC - E.coli enteroinvaziv şi EPEC - E.coli enteropatogen. Cel despre care vorbim, cel din Germania, este E.coli enterohemoragic, boală diareică hemoragică asemnănătoare cu dizenteria; în scaun se elimină cantităţi mici de sânge, din cauza leziunilor produse în intestin de către populaţia bacteriană care se înmulţeşte în tractul intestinal", a explicat consilierul MS.

De asemenea, grupul enterotoxigen provoacă boală diareică apoasă, asemănătoare cu holera.

Bacteria E.coli a fost descoperită în 1895, fiind caracterizată după primul război mondial, inclusiv tulpina O104, descoperită în Germania.

"Noi ne-am preocupat mai mult de E.coli din Europa. Am avut cazuri cu tulpină E.coli O157, chiar şi în România, în martie 2011, din import, care este tot hemoragică. În Germania, boala a apărut în nord şi nord-vest. Tot ceea ce a apărut în alte ţări, care au raportat acest E.coli O104, exceptând un singur caz care nu este lămurit, toate sunt în legătură cu Germania sau călătorii în Germania. Ce s-a întâmplat? Deocamdată nu se ştie în mod exact. S-a discutat de roşie, de castravete sau salată verde. Cert este că au fost excluse carnea, laptele şi răspândirea hidrică, prin apă. Transmiterea de la om la om, adică infectarea omului, se face pe cale fecal-orală", a adăugat medicul Geza Molnar.

Potrivit consilierului ministerial, curiozitatea şi partea interesantă a episodului din Germania este aceea că nu se vorbeşte şi nu se cunosc clar câte cazuri aşa-zis secundare, adică cu transmitere de la om la om, ar putea fi.

"Cert este că toate cazurile sunt legate de persoane care au consumat ceva care era infectat", a mai spus Geza Molnar.

Ultimele buletine pe sistemul de alertă europeană arată clar că nu s-a găsit dovada că ar fi vorba despre castraveţii dintr-o ţară, deşi pe respectivele alimente care se consumă în formă crudă s-au găsit E.coli enterohemoragic din care face parte şi O104, a mai spus consilierul.

"Cerctările sunt în curs. Ceea ce este îngrijorător este faptul că acest episod durează deja de o lună, prea puţin probabil ca să fie vorba de un singur produs vegetal importat, pentru că într-o lună nu toată lumea se înghesuie pe un aliment. Al doilea fapt este că boala este preponderent întâlnită la femei adulte, peste 80 la sută având peste 18-20 de ani. Oricum, dovezile clare şi demonstrabile nu se pot produce de la o zi la alta", a adăugat medicul.

Geza Molnar respinge ideea că în Germania ar putea fi vorba despre E.coli mutant.

"Nu sunt mutaţii. Şi acel buletin OMS pune mutaţii în ghilimele. Nu este vorba de mutaţii, pentru că acel E.coli O104 este clasificat, este cuprins în nomenclator nu de ieri, ci de mult timp, deci este cunoscut. Este vorba de condiţiile care au favorizat acest E.coli, ce are capacitatea de a secreta toxina care duce la sindrom hemolitic uremic, în anumite condiţii. Probabil s-au schimbat condiţiile în care a putut prolifera atât de mult pe ceva, cu multă probabilitate pe alimente. Pentru dezvoltarea unei culturi microbiene este nevoie şi de aport proteic, şi de aport glucidic. Pot fi făcute foarte multe scenarii, printre care inclusiv utilizarea unor substanţe pe durata transportului. S-a mai pus probleme unei firme de catering. Deocamdată nu s-a dovedit nici acest lucru", a adăugat Geza Molnar.

El a mai spus că în 1987 au fost câteva focare provocate de E.coli O104 având cauză alimentară. În Europa nu au fost până acum cazuri cu E.coli O104. "Probabil că autorităţile germane au citi deja totul despre această tulpină care a provocat focare în America", a conchis Geza Molnar.

Tulpina bacteriei responsabile de epidemia care a provocat deja 18 morţi în Europa, dintre care majoritatea în Germania, este "deja cunoscută" la om, a anunţat vineri Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), în timp ce alţi cercetători au afirmat contrariul, relatează AFP.

"Tulpina care a fost identificată în Germania este destul de rară, dar cunoscută la om", a declarat o purtătoare de cuvânt a OMS, Fadela Chaib, în cadrul unei întâlniri cu presa.

Dar faptul că tulpina a fost identificată într-o epidemie constituie în schimb "o premieră", a declarat ea. "Această tulpină a fost deja identificată în cazuri umane, dar nu în epidemii", a insistat ea.

Douăsprezece ţări au anunţat cazuri de contaminare cu bacteria e.coli enterohemoragică, a cărei origine rămâne necunoscută, potrivit OMS.