Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) nu este de acord cu modificarea art. 126 din Constituţie, potrivit căruia instanţele judecătoreşti nu se vor mai putea pronunţa asupra cauzelor privind politicile fiscale şi bugetare, considerând că măsura este îndreptată împotriva profesorilor.
FSLI consideră că prin această modificare se va produce un abuz, întrucât angajaţii îşi pierd până şi ultima şansă de a-şi câştiga dreptatea, cea obţinută doar în instanţă, potrivit unui comunicat de joi al federaţiei.
"În mod sigur ţinta acestei propuneri făcute de preşedintele Traian Băsescu sunt angajaţii din învăţământ, în cazul cărora nu s-au aplicat, printre altele, prevederile Legii 221/2008 sau ale Legii personalului didactic nr 128/1997. În acest context, sindicatele au fost nevoite să se adreseze instanţelor judecătoreşti pentru a câştiga drepturile cuvenite salariaţilor din educaţie", se arată în comunicat.
Modificările propuse de şeful statului îngrădesc puterea judecătorească, fiind un atac la principiile democraţiei ţi ale statului de drept, consideră FSLI.
"În România se tergiversează aplicarea legilor care au fost votate de Parlament şi promulgate de preşedintele Traian Băsescu. Cel mai bun exemplu este Legea 221/2008, prin care salariile cadrelor didactice ar fi trebuit să fie majorate din octombrie 2008 cu 33,4 la sută. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar membrii noştri de sindicat au câştigat în instanţă drepturile, care nu se aplică însă, nici sub această formă. Ceea ce face Traian Băsescu este să legalizeze o formă de abuz", potrivit sursei citate.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri, că în proiectul de revizuire a Constituţiei se prevede ca actele care privesc politicile fiscale şi bugetare ale statului în sfera actelor excluse controlului judecătoresc, susţinând că puterea judecătorească nu poate face politica fiscală a statului.
"La articolul 126, rămânând în zona fiscalităţii şi a bugetelor, propun includerea actelor care privesc politicile fiscale şi bugetare ale statului în sfera actelor excluse controlului judecătoresc. Deci nu instanţele pot să spună dacă mărirea TVA a fost corectă sau dacă creşterea CAS a fost corectă sau dacă reducerea sau introducerea unor taxe a fost corectă", a declarat Traian Băsescu.
El a apreciat că problema fiscalităţii este o problemă strictă a Guvernului şi mai ales a Parlamentului.
"Guvernul propune, Parlamentul dispune, aprobă. Puterea judecatorească nu poate face politica fiscală a statului", a conchis şeful statului.
Actele referitoare la politicile fiscale şi bugetare nu vor mai putea fi atacate în contencios administrativ, conform proiectului de modificare a Constituţiei făcut public miercuri, această prevedere fiind inclusă la articolul 126 privind instanţele judecătoreşti.
În prezent, există numeroase procese în care angajaţi din toate domeniile au contestat în contencios administrativ deciziile care vizau reducarea salariilor sau eliminarea unor prime şi sporuri.
În forma actuală a Constituţiei, alineatul 6 al acestui articol prevede: "Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale".
În proiectul de revizuire a legii fundamentale postat pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale, la excepţii este adăugată şi formularea "precum şi a celor care privesc politicile fiscale şi bugetare".
În consecinţă, noua formă a alineatului 6 va fi: "Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar, precum şi a celor care privesc politicile fiscale şi bugetare. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale".