Consumul de generice a crescut în România, sporind astfel accesul bolnavilor la acest tip de produse, din păcate însă puţine medicamente ieşite de sub patent se regăsesc în programele naţionale de sănătate, a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, preşedintele CNAS, Lucian Duţă.
"Un raport al Parlamentului European vine să confirme faptul că România a început să consume mai multe generice, sporind accesul unui număr cât mai mare de pacienţi la tratament. Acest lucru arată că măsurile luate de CNAS legat de prescripţia de medicamente şi-a făcut efectul", a spus preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Lucian Duţă a precizat însă că puţine medicamente ieşite de sub patent se regăsesc în programele naţionale de sănătate, de aceea listele de aşteptare cu pacienţi care vor să fie introduşi în aceste programe sunt tot mai mari.
El a mai spus că, din păcate, măsura referenţierii preţului la medicamente nu a fost aplicată şi pentru cele din programele naţionale, iar acest lucru se reflectă în structura de cheltuieli pe acest segment.
"Astfel, 40 la sută din bugetul pentru medicamente al CNAS sunt cheltuiţi pe programele naţionale de sănătate", a precizat Duţă.
Un raport al Parlamentului European remis agenţiei MEDIAFAX de Asociaţia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM) arată că în România, spre deosebire de alte state europene, medicamentele generice - care copiază formulele originale ale medicamentelor inovative ieşite de sub patent - au o mai bună penetrare pe piaţă.
Din totalul medicamentelor cu prescripţie, cota de piaţă a medicamentelor generice în 2010 a fost de 64% în volum şi 24,2% în valoare, în timp ce medicamentele originale au înregistrat anul trecut 36% volum şi o valoare de 74%. Acest lucru situează ţara noastră peste media europeană de 22,4% ca valoare, în ceea ce priveşte consumul medicamentelor generice, a precizat sursa citată.
Raportul Parlamentului European arată că faţă de alte ţări din centrul şi estul Europei, în România sunt promovate medicamentele generice vândute sub o marcă comercială, identice, dar mai scumpe decât medicamentele generice vândute sub denumirea moleculei pe care o conţin.
Medicamentele generice scumpe au înregistrat în a doua jumătate a anului 2010 un trend crescător, atât ca valoare medie a medicamentelor generice achiziţionate de către farmacii, dar şi ca valoare medie a medicamentelor generice achiziţionate de către consumator. Creşterea se datorează implementării de către CNAS în toamna anului 2010 a mecanismului de referenţiere pe clasa terapeutică.
Prin comparaţie, medicamentele generice ieftine au scăzut în cota de piaţă, atât ca valoare (de la 4,6% la 4,2%), cât şi ca volum (de la 19,9% în 2009, până la 17,2% în 2010).
Valoarea medie trimestrială a medicamentelor generice scumpe a crescut de la aproximativ 84 milioane de euro, cât era în 2009, la 99 milioane de euro în 2010 - o creştere de aproximativ 17 la sută.
Acelaşi document remis de ARPIM indică faptul că în trimestrul al treilea al anului 2010 a fost înregistrată o creştere, ajungându-se la 99,5 milioane euro, faţă de trimestrul al treilea din 2009 - când valoarea medie a fost doar de 80 milioane de euro.