Guvernul trebuie să informeze Parlamentul privind poziţia României la consiliile europene - proiect

Proiectul, aflat în dezbatere începând de joi pe site-ul DAE, a fost elaborat ca o consecinţă a intrării în vigoare a Tratatului de la Lisabona, ale cărui prevederi au sporit competenţele Parlamentelor naţionale în domeniul afacerilor europene.

Tratatul de la Lisabona a intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, iar la reuniunile Consiliului European, România participă, de regulă, la nivel de şef de stat.

Proiectul prevede că, la începutul fiecărui an, Parlamentul examinează programul legislativ al Comisiei Europene şi stabileşte lista proiectelor de acte legislative europene pentru care va declanşa procedura de examinare parlamentară în anul respectiv. Această listă va fi trimisă Guvernului în termen de cinci zile lucrătoare de la adoptarea ei şi face parte din programul anual de lucru al Parlamentului în domeniul afacerilor europene.

De asemenea, Guvernul transmite Parlamentului, imediat după primire, proiectele de acte legislative ale Uniunii Europene care sunt înscrise pe agenda Consiliului, precum şi documentele însoţitoare. Totodată, la solicitarea Parlamentului, Guvernul va transmite acestuia proiectele actelor legislative şi fără caracter legislativ ale Uniunii Europene, precum şi documentele însoţitoare. Guvernul va avea obligaţia de a transmite Parlamentului, la începutul fiecărei preşedinţii semestriale a UE, programul şi priorităţile preşedinţiei respective şi lista mandatelor generale care vor fi elaborate.

Guvernul va informa periodic Parlamentul, prin DAE sau MAE, în legătură cu problemele esenţiale pentru România aflate pe agenda europeană.

Executivul va transmite periodic Parlamentului informări privind rezultatele participării la Consiliul European; rapoarte periodice despre activitatea şi rezultatele participării României la procesul decizional al Uniunii Europene, la nivelul Consiliului; rapoarte semestriale privind îndeplinirea obligaţiilor de transpunere a dreptului Uniunii Europene în legislaţia internă.

Parlamentul poate decide iniţierea procedurii de examinare parlamentară a unui proiect de act legislativ aflat în curs de negociere la nivelul instituţiilor Uniunii Europene, în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea acestuia, potrivit proiectului legislativ. În acest caz, Parlamentul transmite Guvernului o notificare în legătură cu actul care face obiectul procedurii de examinare parlamentară, iar Executivul transmite, la rândul său, prin DAE sau MAE, fişa explicativă cu privire la proiectul de act legislativ.

În timpul procedurii de examinare, la solicitarea Parlamentului, ministrul responsabil sau, după caz, şeful Departamentului pentru Afaceri Europene, respectiv ministrul Afacerilor Externe pentru domeniile aflate în competenţa acestora, sau reprezentanţii desemnaţi ai acestora, se prezintă la Parlament pentru a informa asupra proiectului de act legislativ al Uniunii Europene. În urma examinării, Parlamentul, prin hotărâre, adoptă opinii cu privire la proiectele de acte legislative în curs de adoptare la nivelul instituţiilor UE.

Pe de altă parte, dacă Parlamentul constată în urma analizei sale interne că un act legislativ european aflat în vigoare încalcă principiul subsidiarităţii, poate formula acţiune în anulare a actului respectiv la Curtea de Justiţie. După luarea deciziei de a introduce o acţiune în anulare, Parlamentul numeşte un agent însărcinat cu reprezentarea intereselor statului în respectiva cauză, agentul fiind numit din rândul persoanelor cu pregătire juridică în domeniul dreptului Uniunii Europene.

Proiectul de lege reglementează şi controlul parlamentar asupra activităţii României în Consiliul European. Astfel, Guvernul informează în scris Parlamentul asupra poziţiei pe care România intenţionează să o prezinte la reuniunile Consiliului European. Poziţia prezentată va fi cea rezultată în urma coordonării cu instituţia prezidenţială.

De asemenea, Guvernul va prezenta semestrial Parlamentului programul său legislativ cuprinzând proiectele de legi prin care urmează a fi transpuse acte normative ale Uniunii Europene

Nota de fundamentare a proiectului legislativ aminteşte că Tratatul de la Lisabona, intrat în vigoare la 1 decembrie 2009, a adus o serie de modificări tratatelor constitutive, de natură să determine o participare fără precedent a legislativelor statelor membre la evoluţiile procesului decizional european şi să asigure creşterea legitimităţii democratice şi a responsabilităţii la nivelul Uniunii Europene.

"Ideea de fond a întregii reglementări este crearea unui sistem flexibil si operabil pentru România, în condiţiile concentrării controlului Parlamentului asupra Guvernului în ceea ce priveşte aspectele fundamentale. Este, astfel, necesar ca accentul în întregul mecanism să nu cadă pe raportări care exced resursele Guvernului şi care urmează să copleşească agenda Parlamentului naţional. Resursele aflate la dispoziţia executivului, în condiţiile limitării constante a alocărilor financiare pentru salarii în administraţia publică centrală, trebuie folosite îndeosebi pentru fundamentarea poziţiilor României şi a politicilor publice care se impun în contextul apartenenţei la Uniunea Europeană", se mai arată în nota de fundamentare a proiectului.