Igaş a cerut sprijinul Austriei pentru aderarea României la Schengen în 2011

Traian Igaş şi omologul său bulgar s-au întâlnit, joi, cu Johanna Mikl-Leitner, ministrul austriac de Interne, în cadrul unei trilaterale cu ocazia reuniunii Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), la Bruxelles, se arată într-un comunicat de presă al ministerului.

În cadrul întâlnirii, ministrul român şi cel bulgar au cerut sprijinul Austriei, ţară care în prezent deţine preşedinţia Forumului Salzburg, pentru aderarea României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, în cursul anului 2011, cât mai curând posibil.

Ministrul austriac şi-a arătat disponibilitatea pentru încheierea, cu succes, a procedurilor necesare aderării celor două state la Spaţiul Schengen.

Totodată, la lucrările Consiliului JAI, în contextul discuţiilor pe marginea Comunicării Comisiei Europene privind migraţia, statele membre, inclusiv România, au subliniat necesitatea liberei circulaţii a persoanelor în UE, arătând că orice restrângere a acestui drept se poate face numai în baza unor criterii stabilite clar şi doar în situaţii excepţionale.

Miniştrii de Interne ai statelor UE s-au reunit, joi, la Bruxelles pentru a analiza o serie de măsuri menite să combată migraţia ilegală la frontierele externe şi să consolideze tradiţia dreptului de azil şi protecţiei, potrivit AFP.

Principalele teme de discuţie au fost protejarea frontierelor, restricţii privind vizele, combaterea muncii la negru, protocoalele de readmisie, azilul şi protecţia internaţională.

Comisia Europeană sugerează instaurarea unui mecanism care să permită a se stabili, la nivel european, care state pot reintroduce excepţional controale la frontierele interne, chiar dacă sunt membre Schengen. Mecanismul va fi utilizat ca "ultimă soluţie, în situaţii critice, până la adoptarea unor noi măsuri". De asemenea, Bruxellesul urmăreşte crearea unui sistem european de poliţie de frontieră şi sporirea capacităţii operaţionale a Frontex.

În ceea ce priveşte vizele, CE constată unele abuzuri în state care beneficiază de eliminarea vizelor, în special în Serbia, Macedonia, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Albania. CE propune "modificarea regulamentului în sensul introducerii unei clauze care ar permite, în anumite condiţii, reintroducerea vizelor" pentru cetăţenii din terţe ţări.

CE insistă şi asupra necesităţii "consolidării politicilor de readmisie" în ţările de origine a imigranţilor aflaţi în situaţie ilegală.

Comisia preconizează, de asemenea, atingerea unui "acord echilibrat privind revizuirea regulamentului de la Dublin", care impune soluţionarea cererilor de azil în ţările unde vin imigranţii iniţial. Executivul comunitar recomandă "reinstalarea refugiaţilor şi în alte state UE, un gest de împărţire a responsabilităţilor".

Secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI), şeful Departamentului Schengen, Marian Tutilescu, declara la începutul săptămânii, într-un interviu pentru AFP, că speră ca partenerii europeni să realizeze că aderarea României la Schengen nu reprezintă o vulnerabilitate, ci un câştig pentru aceştia.

Într-un interviu dat agenţiei de presă franceză, secretarul de stat Marian Tutilescu a recunoscut, totuşi, că, mai mult ca oricând, contextul european este dificil şi poate complica lucrurile.

"Sper însă că, într-un final, partenerii noştri vor înţelege că, nu numai că aderarea noastră nu reprezintă o vulnerabilitate suplimentară în cadrul problemelor cu care se confruntă Spaţiul Schengen, ci, din contră, un câştig", a declarat Tutilescu în cadrul interviului, subliniind că ţara noastră s-a implicat deja ferm în toate acţiunile vizând securizarea frontierelor externe ale UE.

El a amintit că România a îndeplinit toate criteriile tehnice pentru a se integra în Spaţiul Schengen.

România ar fi urmat să adere la Schengen în luna martie, însă lipsurile Bulgariei la îndeplinirea criteriilor tehnice - ţară de care România este legată în procesul de aderare - şi opoziţia Olandei, Finlandei, Germaniei şi Franţei au dus la o amânare.

Ţările menţionate au cerut progrese ireversibile în lupta anticorupţie, în contextul în care România şi Bulgaria sunt monitorizate de autorităţile de la Bruxelles privind acest domeniu, încă de la intrarea în Uniunea Europeană în 2007.

România a refuzat în mod constant anexarea problemelor legate de MCV la dosarul Schengen, lansând, totodată, un semnal la începutul acestei primăveri, prin cea mai vastă operaţiune anticorupţie din ultimii ani, vizând vămile şi poliţiştii de frontieră.