Curtea de Apel Suceava a respins cererea de revizuire formulată de Millenium Building în procesul cu Arhiepiscopia Romano-Catolică din Bucuresti(ARCB), astfel că rămâne în vigoare decizia prin care a fost sistată construcţia Cathedral Plaza, transmite corespondentul MEDIAFAX.
Astfel, Curtea de Apel Suceava menţine decizia Tribunalului Dâmboviţa, care sistase construcţia Cathedral Plaza întrucât lipseau autorizaţiile legale.
Decizia Tribunalului Dâmboviţa fusese contestată la Curtea de Apel din Ploieşti, care a hotărât în favoarea dezvoltatorilor imobiliari, iar apoi ARCB şi Primăria Capitalei au formulat o cerere de revizuire care a fost admisă de Curtea de Apel Suceava.
Faţă de această decizie a Curţii de Apel Suceava, Millenium Builiding a formulat o cerere de revizuire şi o contestare în anulare.
Preşedintele Curţii de Apel Suceava, Cezar Hâncu, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că cererea de revizuire formulată de Millenium Building a fost respinsă, doi dintre cei trei judecători ai completului pronunţându-se în acest sens.
El a menţionat că a fost, de asemenea, respinsă şi contestarea în anulare formulată de Millenium Building faţă de aceeaşi decizie a Curţii de Apel Suceava.
Hâncu a spus că, în aceste condiţii, rămâne în vigoare decizia anterioară a Curţii de Apel Suceava.
La judecarea cererii de revizuire formulată de ARCB şi Primăria Capitalei, primarul general al Bucureştiului, Sorin Oprescu, a cerut admiterea cererii de intervenţie a instituţiei pe care o reprezintă, precum şi admiterea cererii de revizuire, iar consecutiv, pe fond, să fie admisă acţiunea, astfel cum a fost formulată şi precizată de Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti.
În 12 ianuarie, Arhiepiscopia Romano-Catolică Bucureşti a depus la Direcţia Naţională Anticorupţie o cerere în care solicită procurorilor anticorupţie să "monitorizeze" grupurile de interese care încearcă să salveze de la demolare Cathedral Plaza.
Purtătorul de cuvânt al ARCB, Ieronim Iacob, declara atunci că dezvoltatorii imobilului de birouri Cathedral Plaza au beneficiat "în permanenţă" de sprijinul unor grupuri de interese "cărora autorităţile statului fie le-au opus doar o rezistenţă formală, fie le-au răspuns prompt favorabil, dar în afara legii, la «solicitări»".