Traian Băsescu primarului din Deveselu: "Te-a luat presa în tărbacă"

Primarul comunei Deveselu a declarat, miercuri, pentru corespondentul MEDIAFAX, că a fost sunat de şeful statului, Traian Băsescu, pentru a-i cere să informeze oamenii cu privire la amplasarea scutului antirachetă la fosta unitate militară din localitate.

"Azi de dimineaţă (miercuri – n. r.) m-a sunat domnul preşedinte. Am vorbit despre sistemul antirachetă şi mi-a spus, ceea ce vorbisem şi luni seară cu dumnealui, să informăm lumea şi să spunem că acest scut nu îi va afecta cu nimic. Nu va afecta nici populaţia şi nici activitatea pe care o desăşoară ei”, a declarat Gheorghe Beciu.

Primarul din Deveselu spune că şeful statului a glumit cu el, spunându-i: "Am văzut că te-a lua lumea în tărbacă. Adică presa".

Beciu mai spune că a glumit şi el cu şefului, statului şi că i-ar fi spus că, indiferent de culoarea politică a unuia sau altuia, este vorba "despre interesul naţional şi siguranţa naţională, nu de siguranţa locală".

CSAT a aprobat ca locul de amplasare a sistemului antirachetă să fie în fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt, şeful statului menţionând că baza ramâne sub comandă românească.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că sistemul antirachetă este unul defensiv, că nu este destinat ofensivei, el subliniind că elementele scutului antirachetă nu sunt îndreptate împotriva Federaţiei Ruse.

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu şi subsecretarul de stat al SUA Ellen Tauscher, care conduc delegaţiile României şi SUA ce negociază Acordul privind amplasarea, în România, a unor elemente ale sistemului american antirachetă au mers, marţi, în Olt, pentru a discuta cu autorităţile locale implicaţiile deciziei de amplasare a acestui sistem în fosta bază aeriană de la Deveselu.

Secretarul de stat în MAE Bogdan Aurescu a declarat, la Slatina, că SUA vor instala în orizontul anului 2015 la Deveselu un sistem strict defensiv de interceptări care nu va avea niciun fel de efecte negative asupra populaţiei, mediului şi culturilor agricole.

El a spus că amplasarea acestui sistem implică instalarea în fosta bază aeriană a unui număr redus de persoane, respectiv 150-200, număr care va putea creşte în anumite situaţii.

Secretarul de stat în MAE a mai afirmat că sistemul a fost construit astfel încât să nu aibă niciun fel de efecte negative asupra populaţiei şi să nu îi afecteze pe oameni, care "vor putea să muncească şi să trăiască normal" în acea zonă.

"În relaţia cu SUA această participare a României va contribui la consolidarea relaţiilor bilaterale", a spus secretarul de stat în MAE, care a precizat că acest sistem este unul "strict defensiv".

Potrivit unui oficial american care face parte din delegaţia ce negociază Acordul privind amplasarea, în România, numai amplasarea sistemului costă 400 de milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari anual funcţionarea sistemului, fără a include rachetele. Pentru România nu implică niciun fel de costuri amplasarea acestui sistem, ţării nostre revenindu-i doar punerea la dispoziţie a fostei baze militare şi asigurarea pazei sistemului.

Potrivit MAE şi MApN, procesul de instalare a sistemului a fost început în contextul negocierilor cadrului juridic aferent participării României la proiectul american şi s-a finalizat în urmă cu câteva săptămâni. El a constat în analiza în format interinstituţional, de către instituţiile româneşti şi americane cu expertiză relevantă, a celei mai bune opţiuni care să corespundă tuturor criteriilor tehnice fixate de cele două părţi.

Decizia CSAT privind locaţia este o decizie de etapă, importantă în procesul de finalizare a negocierilor bilaterale pentru desfăşurarea pe teritoriul României a sistemului SUA de apărare antirachetă, iar consimţământul final privind locaţia şi regimul juridic al acesteia va fi exprimat de către Parlamentul României, care, potrivit prevederilor legale în vigoare, urmează să ratifice Acordul privind amplasarea, pe teritoriul României, a unor elemente ale sistemului american de apărare antirachetă, rezultat în urma definitivării procesului de negociere.

Pe aerodromul Deveselu şi-a început activitatea, în 19 martie 1952, Regimentul 206 Aviaţie Vânătoare Tactică, acesta fiind subordonat Diviziei 66 Aviaţie Tactică din zona de operaţii de Sud-Est a României. În 1953, Regimentul 206 a fost dislocat pe aerodromul Ianca, unde şi-a desfăşurat activitatea până la 1 mai 1955. Baza militară de la Deveselu nu mai este operaţională, fiind desfiinţată în 2002, însă este în stare bună.