Zeci de invenţii de aur rămân în dulap, în lipsa fondurilor pentru punerea în practică

Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică a organizat, luni, festivitatea de premiere a inventatorilor de la Geneva. Cea de a 39-a ediţie a salonului elveţian a însemnat pentru România un impresionant palmares, concretizat prin 24 medalii de aur, 18 medalii de argint, şapte medalii de bronz şi 20 de premii speciale. Totodată, ediţia din 2011 a însemnat şi sărbătorirea Jubileului celei de-a 20 participări a României la acest prestigios eveniment internaţional.

În semn de recunoaştere a meritelor inventatorilor români, medaliile obţinute la Salon au fost înmânate de către Dragoş Mihael Ciuparu, preşedintele ANCS, în cadrul Festivităţii de premiere.

Autorităţile le-au mulţumit cercetătorilor români. Mai mult, la festivitate a participat şi europerlamentarul Petru Luhan. Acesta a vorbit elitei cercetării româneşti despre prioritatea UE în cercetre, "creşterea economică inteligentă", despre absorbţia redusă a fondurilor europene şi despre bugetul extrem de mic alocat cercetării în România comparativ cu celelalte state membre.

"Toate statele membre trebuie ca până în 2020 să aloce minimum 3% din PIB pentru cercetare. Vom organiza o expoziţie cu invenţiile românilor la Parlamentul European, ca să facem cunoscut tuturor faptul că România înseamnă şi altceva decât ceea ce scrie presa occidentală, şi anume expulzarea romilor, crimele comise de români sau neacceptarea în Spaţiul Schengen. Mă bucur că v-am descoperit şi că vă pot promova", le-a spus Luhan cercetărilor.

Dincolo de vorbele frumoase şi festivitatea fără fast de la ANCS, autorităţile române nu se angajează însă cu nimic pentru ajutarea cercetătorilor premiaţi la Geneva. Cei mai mulţi rămân cu invenţiile "în dulap", riscând ca altcineva să facă o descoperire similară şi să o livreze primul pieţei internaţionale.

Este şi cazul unui colectiv de cercetători de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Chimie si Petrochimie Bucureşti.

"Anul acesta am obţinut medalia de aur pentru compoziţie şi procedeu de tratare, restaurare chimică şi dezinfecţie biologică a suprafeţei hârtiei istorice cu nanoparticule de hidroxiapatita. Mai concret, acest produs consolidează celuloza şi distruge unele dintre cele mai periculoase ciuperci, aspergirus şi penicilinum. Muncim mult, stăm ore în şir peste program ca să obţinem un produs unicat în lume. Primim aur la saloanele internaţionale de cercetare. Venim acasă şi ne punem invenţia în dulap, pentru că nu avem bani să o punem în aplicare", a declarat, aproape plângând, Rodica Mariana Ion, care a obţinut medalie de aur la ediţia din acest an a Salonului de la Geneva.

Acum doi ani a câştigat la Geneva o altă medalie de aur, pe care o ţine "în frigider". Este vorba despre o cremă-medicament pentru tratamentul premalign al cancerului de piele.

"Crema stă la rece, întrucât institutul de cercetări, fiind unitate de stat, nu are bani să plătească toate acele taxe, care ar însemna în jur de 100.000 de euro, pentru obţinerea de la Agenţia Naţională a Medicamentului a autorizaţiei de punere pe piaţă.

Premiată din nou la Geneva, tot cu aur, a fost şi Raluca Ioana van Staden, cea care în urmă cu un an spera ca în noiembrie 2010 să înceapă testele clinice ale micilor instrumente descoperite de ea pentru măsurarea cancerului înainte ca boala să fie declanşată.

"Dacă totul merge conform planului, atunci probabil în noiembrie (2010, n.r.) am putea începe testele clinice. Vrem să facem aceste teste mai întâi în România, apoi în Europa şi Statele Unite, dar ceea ce-mi doresc cel mai mult este ca noi să fim primii din lume care să punem pe piaţă aceste mici instrumente de măsurare a cancerului înainte ca boala să fie declanşată", spunea inventatoarea Raluca Ioana van Stadenea în iunie anul trecut.

Mai mult, ea dorea extinderea utilizării instrumentelor în leucemii, pornind de la cele care se dezvoltă accelerat în corp.

"De fapt, vrem să putem diagnostica tot. Recent, am primit propuneri de la medici din Capitală ca să utilizăm testul şi pentru hepatite", arăta atunci, cu speranţă, inventatoarea premiată la Geneva.

"Sigur că avem nevoie de fonduri, cercetarea din România este într-un fel vitregită de fonduri, dar nu trebuie să ne punem speranţa numai în acest buget, trebuie să atragem fonduri europene şi trebuie să apelăm la sectorul privat. Cazul meu este unul fericit, pentru că există interes pentru a prelua invenţia, pentru a merge mai departe şi a produce instrumentul şi mai ales de a produce senzorul în serie, ceea ce este foarte important", continua ea, cu aceeaşi notă optimistă. Nu a fost să fie aşa.

În 2011, Raluca Ioana van Staden şi Jacobus Frederick van Staden au obţinut, la Geneva, marele premiu din partea Asociaţiei Europene a Inventatorilor, cu un dispozitiv care face analiza unor medicamente. Ei au descoperit cu ajutorul dispozitivului că medicamentul Ketoprofen are două forme, una aditiv pentru pasta de dinţi şi alta antiinflamator. Acum vor să discute cu producătorii pentru îmbunătăţirea calităţii acestui produs, pornind de la aceste noi descoperiri. Speră ca de data aceasta să aibă mai mult noroc şi invenţia să fie pusă în practică mai rapid.

Chimista se gândeşte să revină în faţa publicului şi ca pianistă. "Este o mai veche pasiune a mea. Am terminat şi Conservatorul. Iubesc muzica şi mi-aş dori să susţin concerte de pian", a povestit Raluca Ioana van Staden.

Tot cu aur a fost premiată şi invenţia echipei de la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Chimico-Farmaceutică (ICCF Bucureşti), pentru obţinerea bioprodusului de drojdie cromiată. "Este vorba despre un supliment alimentar necesar celor cu carenţă de crom", a explicat Iuliana Diana Bărbulescu, cercetătoarea din echipa medaliată cu aur la ultima ediţie a Salonului de la Geneva.

Printre invenţiile premiate sunt şi unele care ar putea aduce economii în sistemul sanitar. Cercetătorii de la Pneumatic &Vacum Technology, medaliaţi cu argint, au descoperit o metodă de conservare a grefelor osoase utilizate în transplant.

"Osul recoltat de la un cadavru, în loc să fie stocat într-o bancă, cu costuri de peste o mie de euro, ar putea fi sterilizat cu ajutorul razelor gamma. Acest procedeu costă sub un euro şi reduce total riscul transmiterii unor boli infecţioase, precum HIV sau hepatite", a explicat Anuşca Dan, unul dintre autorii invenţiei.

Fericiţi pentru recunoaşterea internaţională, dar cu slabe speranţe de viitor pentru punerea în practică a invenţiilor lor, cercetătorii români au plecat din sala de festivităţi cu medaliile primite la Geneva, pe care, probabil, le vor pune în dulap, alături de alte distincţii importante.  

Elvira Gheorghiţă