Răpirea sau dispariţia unui copil în împrejurări care îi pun viaţa în pericol vor fi anunţate prin mecanismul "Alertă răpire copil!", vizibil în cel mai scurt timp în mijloacele de transport în comun şi mass-media, astfel încât orice persoană care are informaţii legate de copil să le poată comunica.
Proiectul "Alertă răpire copil", implementat de Poliţia Română, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Centrul Român pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual "FOCUS" vizează obţinerea de informaţii de la populaţie despre răpire/dispariţie, imediat după producerea evenimentului, astfel încât, în baza informaţiilor primite, cazul să poată fi soluţionat cât mai repede iar viaţa sau integritatea fizică şi psihică a copilului să nu fie puse în pericol.
Adjunctul inspectorului general al Poliţiei Române, Dumitru Pârvu, a declarat, luni, că mecanismul va fi complementar procedurii Parchetului şi Poliţiei în instrumentarea acestor cazuri iar transmiterea mesajului de alertă către populaţie se va realiza prin intermediul partenerilor publici şi privaţi, instituţii media, gări, aeroporturi şi mijloace de transport în comun.
El a adăugat că mecanismul nu se va declanşa decât în cazul unei răpiri certe sau al unei dispariţii în care sunt indicii că viaţa copilului este pusă în pericol, nu în orice caz de dispariţie.
Declanşarea mecanismului de alertă va fi solicitată de organele care anchetează cazul şi va fi aprobată de structura de specialitate din cadrul IGPR, cu competenţe în soluţionarea cazurilor de răpire/dispariţie a copiilor.
Şeful Poliţiei Capitalei, Vasile Viorel, a explicat că mecanismul de alertă va putea fi declanşat numai dacă sunt întrunite cumulativ, mai multe criterii. Astfel, se va verifica dacă este vorba de un minor (până la 18 ani), dacă a fost răpit în prezenţa unor martori sau a dispărut, dacă din datele de anchetă rezultă că acesta ar fi fost răpit sau dacă din circumstanţele în care a dispărut rezultă că viaţa sau sănătatea îi sunt puse în pericol, iar informaţiile deţinute de organele de anchetă, odată diseminate, pot conduce la identificarea victimei sau a suspectului.
Pe de altă parte, el a arătat că întrunirea criteriilor nu implică în mod obligatoriu declanşarea mecanismului de alertă dacă difuzarea informaţiilor obţinute poate conduce la crearea unui pericol suplimentar pentru victimă sau compromite cercetările aflate în curs de desfăşurare.
Înainte de declanşarea alertei, organele de anchetă vor solicita acordul părinţilor/reprezentanţilor legali ai copilului pentru mediatizarea cazului, iar procurorul poate decide declanşarea alertei şi fără obţinerea acestui acord dacă este în interesul copilului şi a desfăşurării anchetei.
Proiectul CALLERT (Child Call Alert), este un proiect co-finanţat de Comisia Europeană în anul 2009, iar România alăturându-se altor state, care au deja acest mecanism funcţional la nivel naţional, cum ar fi Marea Britanie, Germania, Olanda, Franţa, Grecia.
Valoarea totală a proiectului este de aproape 300.000 de euro, dintre care 236.000 de euro constituie finanţare de la Comisia Europeană.
Dumitru Pârvu a declarat că, de la începutul anului, au fost daţi în urmărire 692 de minori, în prezent fiind în evidenaţ Poliţiei şi căutaţi 347 de copii.
Ajunctul inspectorului general al Poliţiei Române a mai precizat că în 99 la sută dintre cazuri copiii sunt identificaţi.
În 2010 au fost înregistraţi, la nivel naţional, 3.124 de copii dispăruţi, 124 dintre aceştia având până în zece ani.
Majoritatea cazurilor de dispariţie constituie plecări voluntare de acasă sau din centrele de ocrotire, principalele cauze fiind vagabondajul, teama de reacţie privind situaţia şcolară, intenţia de concubinaj sau căsătorie respinsă de părinţi sau dorinţa de a câştiga bani.