Cseke: Economiile prin oprirea finanţării celor 67 de spitale sunt de 175 mil. lei; scopul e altul

"Economia prin oprirea finanţării în cazul celor 67 de spitale este de 175 milioane de lei. Acest lucru este mai eficient pentru pacient, dar nu mai ieftin pentru sistem. Nu economia de bani - 175 de miloane de lei, cât reprezenta bugetul acestor spitale - a fost scopul principal", a spus ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.

Cazul pacientei de la Centrul de Sănătate Băneasa, din judeţul Constanţa, care avusese un accident vascular cerebral şi avea escare profunde, până la os, după ce a fost internată 32 de luni în unitatea sanitară, este "o dovadă în acest sens", a adăugat ministrul.

"Acea pacientă nu avea ce căuta la Centrul de la Băneasa. Nici nu se poate vorbi despre faptul că din banii economisiţi pot fi făcute investiţii în alte spitale, întrucât banii vin de la CNAS pe furnizare de servicii medicale, nu pot fi folosiţi pentru investiţii", a mai spus ministrul Cseke Attila.

El a ţinut să precizeze însă că, în 2011, Ministerul Sănătăţii are două programe mari de investiţii, unul pe onologie şi altul pe terapie intensivă.

"Am alocat 40 de milioane euro pentru reabilitarea din oncologie. Secţiile de oncologie sunt în foarte multe spitale într-o stare foarte proastă. În România, dar şi în Europa, se înregistrează o creştere a numărului de cazuri oncologice de la an la an", a adăugat Cseke Attila.

Ministrul Sănătăţii a mai spus că după închiderea celor 67 de spitale, ambulanţele au de acoperit o zonă mult mai mare.

"Din cele 67 de localităţi, la şase existau probleme pentru că pe o rază de 15-20 de kilometri nici în localitate şi nici în afară nu erau servicii de ambulanţă, adică staţii, substaţii sau SMURD. În toate aceste localităţi au fost dislocate servicii de urgenţă non-stop până la crearea unor substaţii. În alte şase localităţi, unde erau centre de primiri urgenţe, au rămas în funcţiune, arondaţi la spitalul regional", a declarat Cseke Attila.

Întrebat de ce s-a luat decizia de desfiinţare a spitalelor din Sulina şi din Comăneşti, ministrul Sănătăţii a explicat că primul nu poate fi numit spital întrucât are doar medici de medicină internă, pediatrie şi recuperare, iar al doilea este situat la numai opt kilometri de unul dintre cele mai bune spitale din România, cel din Moineşti şi de cel din Bacău.

"La Sulina este o situaţie mai specială. De la 1 februarie se cunoaşte acest proiect. Totuşi, mulţi nu au crezut că va fi făcut acest proiect, de aceea în unele judeţe s-a aşteptat scandalul, ca să facă presiuni. Existau trei soluţii, cămine de vârstnici, centre de permananţă şi cabinete. La Sulina, existau specialişti de medicină internă, pediatrie, medicină de recuperare. Acesta nu se poate numi spital. În schimb, la Sulina au fost alocate 11 miliarde de lei pentru achiziţionarea altor cinci şalupe, astfel că numărul total al acestor tipuri de ambarcaţiuni ajunge la şase", a explicat Cseke Attila în emisiunea de la ProTV.

În cazul Spitalului din Comăneşti, ministrul a arătat că, din cauza unor probleme, în 2009 a fost desfiinţată secţia de Obstetrică-ginecologie.

"Apoi, Comăneşti foarte aproape, opt kilometri, de Spitalul din Moineşti, unul dintre cele cel mai bune spitale din România, şi de cel din Bacău. Nu se justifică, pe o rază de opt kilometri două spitale. La fel şi pe Valea Jiului. Nu se justifică atât de multe spitale într-o rază atât de mică", a precizat ministrul Sănătăţii.

Cseke Attila a subliniat că există o "frână" foarte mare în sistemul medical şi că toate rapoartele din 2004 până în 2010 arătau foarte clar că o astfel de măsură se va izbi de mari probleme.

"Şi în alte state a fost la fel. La 31 martie, în 35 de spitale din 67 nu mai erau pacienţi", a mai spus ministrul Sănătăţii.

Din 1 aprilie, 67 de spitale au fost închise, Ministerul Sănătăţii propunând reorganizarea lor în cămine de bătrâni. Angajaţii din aceste unităţi sanitare sunt redistribuţi în alte spitale sau pot opta să rămână în unităţile reprofilate.