Cseke: Bugetul Sănătăţii trebuie rectificat, banii de programe se termină în a doua parte a anului

"Bugetul Sănătăţii va trebuie rectificat şi în 2011 şi în 2012, în ambii ani ar fi nevoie de un buget mai mare", a spus ministrul Sănătăţii.

Cseke Attila a mai arătat că salariile medicilor rezidenţi vor creşte în 2012 cu valori între 30 şi 75 la sută, fiind astfel nevoie de un buget mai mare.

În opinia ministrului Sănătăţii, sistemul sanitar nu este aşezat pe principii sănătoase. "Acum dăm patru miliarde de euro, iar în urmă cu zece ani, 900 de milioane de dolari", a precizat Cseke Attila.

El a mai susţinut că pe partea de medicină primară trebuie regândit sistemul, iar aceasta ar trebui să fie finanţată mai bine.

Ministrul Sănătăţii a vorbit, în emisiunea de la ProTV, şi despre cardul naţional de sănătate, arătând că a început tipărirea acestuia.

"Fiecare furnizor de servicii medicale în contract cu CNAS va avea un cititor de card, fiecare medic, un dispozitiv prin care va accesa informaţia de pe card şi informaţia din sistemul informativ. Aparatele, am discutat cu preşedintele Casei, vor fi achiziţionate de CNAS, puse la dispoziţia furnizorilor, iar cardul trimis acasă prin poştă", a explicat Cseke Attila.

În ce priveşte clasificarea spitalelor, ministrul Sănătăţii a spus că în patru - cinci ani ar putea funcţiona primele şase spitale în clasificarea cea mai înaltă.

"Nu există niciunul de cinci clase. Acest lucru arată clar în ce stadiu este organizarea spitalelor, dar şi performanţa miniştilor Sănătăţii în cei 20 de ani. Noi nu avem un spital cu toate specialităţile necesare, comasăm ca să creăm toate specializările. Este vorba de centre universitre, spitale regionale mari - Cluj, Timişoara, Iaşi - care ar putea ocupa locul întâi", a adăugat Cseke Attila.

Ministrul Sănătăţii a precizat că, în prezent, un singur spital se apropie de primul loc, respectiv Spitalul Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş, căruia îi lipsesc trei specialităţi.

"Şase (spitale, n.r.) ar putea avea în patru - cinci ani o dotare de nivel european", a mai spus Cseke Attila.

Ministrul Cseke Attila declara, în 6 ianuarie, la prezentarea bilanţului pe 2010, că bugetul Ministerului Sănătăţii este echilibrat şi dă posibilitatea unor investiţii, iar cel Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate va mai trebui ajustat.

Referindu-se la bugetul Minsiterului Sănătăţii, el aprecia că bugetul alocat pentru 2011 este mai mare decât cel de anul trecut şi permite anumite investiţii.

Bugetul Ministerului Sănătăţii în 2011 este de 4,417 miliarde de lei, mai mare cu 11% faţă de proiecţia de buget pentru 2010, dar mai mic cu 2,7 miliarde lei faţă de execuţia bugetară pentru anul trecut.

Spitalele vor fi clasificate, până la 1 iunie, când va intra în vigoare contractul-cadru din Sănătate, în cinci clase de competenţă, iar fiecare unitate va fi finanţată în funcţie de clasa în care va fi încadrată, corespunzător competenţei, anunţa, în 23 martie, ministrul Sănătăţii, Cseke Attila.

Fiecare unitate sanitară va trebui să facă o autoevaluare, care să fie verificată de Direcţia de Sănătate Publică, iar în urma verificării acestor evaluări Ministerul Sănătăţii va emite un ordin de clasificare a spitalelor. Prima clasă de clasificare o reprezintă cea de competenţă foarte înaltă, care corespunde practic profilului de spital regional de urgenţă, dar în care, potrivit ministrului, nu se poate înscrie în prezent niciun spital din România.

"Astăzi, în România nu există niciun spital care să se încadreze la clasa unu de competenţă foarte înaltă. Chiar dacă noi vom creiona un sistem de finanţare pe clasa unu, astăzi nu avem niciun spital căruia să-i dăm atâţia bani cât dorim să dăm", spunea atunci Cseke.

Ministrul preciza că din cele 18 specialităţi care ar trebui să se regăsească într-un spital de clasa întâi, Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Constanţa îi lipsesc trei specialităţi, celui din Mureş - patru, celui din Timişoara - patru, celui din Cluj - şapte, celui din Iaşi - zece, iar la Spitalul Universitar din Bucureşti sunt şase specialităţi lipsă.

Managerul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă din Târgu Mureş, Florin Gomotârceanu, declara, la sfârşitul lunii martie, că vrea ca unitatea să primească gradul I de competenţă, cel mai înalt, precizând că pentru secţiile clinice care lipsesc intenţionează să asigure linii de gardă.