România a câştigat primul proces de infringement intentat de Comisia Europeană, dar procesele la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene trebuie evitate prin transpunerea şi implementarea directivelor comunitare, a declarat Alice Arşinel, agentul desemnat de Guvern în cauza câştigată de statul român.
Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a declarat, joi, inadmisibilă acţiunea Comisiei Europene (CE), formulată împotriva României, în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor privind conservarea păsărilor sălbatice.
"Este pentru prima dată când am fost daţi în judecată de Comisia Europeană şi am ajuns în faţa CJUE pe o întreagă procedură", a declarat, vineri, agenţiei MEDIAFAX, Alice Arşinel, desemnată, la sfârşitul anului trecut, de premierul Boc pentru a reprezenta România în procesul de infringement.
Reprezentantul României a arătat că, înainte ca un stat membru să ajungă în faţa CJUE, în orice procedură de infringement există o etapă pre-contencioasă, în care se poate evita procesul prin transpunerea integrală sau rezolvarea problemelor de implementare a directivelor.
"Este important să se ia toate măsurile de transpunere şi implementare, astfel încât să nu se ajungă la CJUE. Niciun stat nu doreşte să ajungă la Curte, pentru că şansele nu sunt garantate că vei câştiga în nicio procedură contencioasă, de aceea procedura necontencioasă e o şansă de a revolva posibile probleme. Obligaţiile care decurg din Tratatul UE, privind transpunerea legislaţiei şi conformarea acesteia, trebuie respectate pentru a nu se ajunge la faza procesuală, deoarece pot exista sancţiuni pecuniare importante", a afirmat Alice Arşinel.
Comisia Europeană a reclamat statul român pentru că nu a desemnat suficiente teritorii, ca număr şi suprafaţă, drept arii de protecţie specială (APS), care ar fi fost de natură să asigure protecţia corespunzătoare a unor specii de păsări sălbatice, dar şi a unor specii de păsări migratoare.
În apărare, România a ridicat excepţia de inadmisibilitate a acţiunii declanşate, pentru că, prin scrisoarea de punere în întârziere, CE a invocat necomunicarea listei APS, dar în avizul motivat al acţiunii a reproşat desemnarea insuficientă a APS, ca număr şi suprafaţă.
CJUE a fost de acord cu motivele invocate în apărare de statul român şi a reţinut totodată că, în mai puţin de două luni de la primirea scrisorii de punere în întârziere, respectiv la 21 decembrie 2007, România a transmis Comisiei lista naţională de APS, pe care le clasificase între timp.
CJUE a reţinut totodată că nu s-a dat statului român posibilitatea de a-şi prezenta observaţiile asupra acestui aspect, întrucât CE a emis un aviz motivat la 23 septembrie 2008, considerând că statul român nu a clasificat suficiente APS, ca număr şi suprafaţă.