Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoGuvernul va avea dreptul să excludă firmele care înregistrează datorii bugetare din licitaţia pentru acordarea contractelor de parteneriat public-privat şi va evalua ofertele companiilor candidate şi în funcţie de cota-parte din contract pe care investitorul se obligă să o cedeze la rândul său IMM.
Prevederile au fost incluse într-un proiect de ordonanţă de urgenţă obţinut de MEDIAFAX şi care modifică Legea parteneriatului public-privat, după ce Comisia Europeană a atenţionat autorităţile de la Bucureşti că textul acestei legi încalcă normele UE în domeniu.
Documentul conferă autorităţii publice dreptul de a exclude ofertele de participare sau scrisorile de intenţie depuse în cadrul unei proceduri de selectare, în vederea încheierii unui contract de parteneriat public-privat, de către firme care nu şi-au îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de asigurări sociale către bugetul general consolidat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în România sau în ţara în care este stabilit.
Vor putea fi respinse şi ofertele firmelor care au intrat în faliment ca urmare a hotărârii pronunţate de judecătorul sindic sau care au făcu obiectul unor proceduri echivalente prevăzute de legislaţia naţională a altor ţări, precum şi ale persoanelor juridice condamnate în conformitate cu Codul Penal în ultimii cinci ani.
Conform documentului, investitorii vor fi selectaţi prin procedură deschisă (desfăşurată într-o singură etapă, în care orice investitori interesat poate depune o ofertă) sau prin dialog competitiv (care se desfăşoară în două etape, în care ofertele sunt depuse doar de către investitorii selectaţi în urma evaluării scrisorii de intenţie).
"În cazul proiectelor complexe din punct de vedere tehnic şi/sau financiar, când partenerul public nu este în măsură să definească, fără ajutor şi în avans, mijloacele tehnice care să îi satisfacă nevoile sau să facă aranjamentele financiare sau legale pentru proiect, acesta poate decide atribuirea contractului de parteneriat public-privat prin dialog competitiv", se arată în document.
În acest ultim caz, investitorul va depune oferta finală într-un termen care nu poate fi mai mic de cinci zile de la terminarea negocierilor cu toţi candidaţii, dacă valoarea contractului pentru bunuri şi servicii este mai mică sau egală cu echivalentul în lei a sumei de 125.000 euro fără TVA sau dacă valoarea contractului de lucrări este sub echivalentul în lei a 4,845 milioane euro fără TVA, sau într-un termen care nu poate fi mai mic de zece zile de la terminarea negocierilor cu toţi candidaţii, dacă valoarea contractului depăşeşte aceste praguri.
În cazul procedurii deschise, statul va fi obligat să aştepte ofertele timp de cel puţin 22 zile de la data transmiterii spre publicare a anunţului de selecţie, dacă valoarea estimată a contractului este mai mică decât aceste praguri, sau cel puţin 52 zile de la această dată, când valoarea contractului este egală sau mai mare decât pragurile luate în calcul.
În cazul dialogului competitiv, statul va aştepta ofertele minim 22 zile de la data transmiterii anunţului de selecţie, pentru contracte a căror valoare este mai mică decât aceste praguri, sau cel puţin 37 zile de la această dată, dacă valoarea estimată a contractului este egală sau mai mare decât pragurile respective.
Contractul de partaneriat public-privat va putea fi încheiat doar după minimum zece zile de la data transmiterii rezultatului, dacă valoarea contractului este egală sau mai mare decât aceste praguri, sau după cel puţin cinci zile de la anunţul rezultatului, dacă valoarea contractuală nu depăşeşte pragul luat în calcul.
Contractele încheiate înainte de împlinirea acestor termene vor putea fi anulate.
Limitele valorice vor fi actualizate periodic prin hotărâre de guvern, conform directivelor europene.
Contractul va fi atribuit investitorului privat care prezintă oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, dar va fi luată în calcul şi cota-parte din contract pe care acesta se angajează să o atribuie întreprinderilor mici şi mijlocii.
"Criteriile de evaluare şi negociere trebuie să includă cel puţin costul total al ofertei, obiectivele de performanţă şi cota-parte din contract pe care partenerul privat se angajează să o atribuie la rândul său întreprinderilor mici şi mijlocii. Ofertele vor fi astfel analizate şi punctate şi în funcţie de cota-parte atribuită IMM-urilor. Includerea acestui criteriu într-un contract cu durată mare de executare stimulează crearea de noi locuri de muncă şi reducerea şomajului, fapt ce duce la o stabilizare socială pe termen mediu şi lung şi asigură premisele unei dezvoltări durabile în zonele unde sunt derulate astfel de investiţii", este argumentul prezentat în document.
Întreaga procedură privind încheierea contractului de parteneriat public-privat se va desfăşura în limba română.
Toate aceste modificări sunt explicate prin faptul că Direcţia Generală Piaţă Internă şi Servicii a Comisiei Europene a atras atenţia autorităţilor române că actuala lege a parteneriatului public-privat este în contradicţie cu normele UE şi a solicitat remedierea de urgenţă a problemelor de neconformitate.
"Neadoptarea unor măsuri urgente pentru modificarea dispoziţiilor legale privind parteneriatul public-privat poate avea ca efect declanşarea procedurii de infringement de către Comisia Europeană, consecinţa cea mai gravă în acest caz reprezentând-o amânarea/întârzierea implementării unor proiecte de investiţii majore", se atenţionează în proiect.
Documentul relevă că România a fost notificată de către Comisia Europeană asupra necesităţii modificării Legii parteneriatului public-privat la începutul lunii februarie şi are la dispoziţie 70 de zile pentru a încheia această fază, termenul limită fiind 15 aprilie 2011.
