Venitul lunar al unei gospodării a urcat cu 3,4% în ultimul trimestru din 2010; cheltuielile cu 4,5%

Veniturile medii lunare pe persoană s-au situat la 797 lei, în creştere cu 3,5% faţă de intervalul iulie-septembrie 2010, iar cheltuielile la 730 lei, cu 4,58% mai mari, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

Veniturile băneşti au fost în ultimele trei luni din 2010, în medie, de 1.906 lei lunar pe gospodărie şi 658 lei pe persoană, iar veniturile în natură de 402 lei lunar pe gospodărie şi 139 lei pe persoană.

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri, reprezentând 48,6% din veniturile totale ale gospodăriilor, în scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de primul trimestrul, cu 2,1 puncte procentuale faţă de al doilea trimestrul şi cu 0,4 puncte procentuale faţă de al treilea trimestru.

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor, în al patrulea trimestrul din 2010, au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale în proporţie de 25,3%, veniturile din agricultură cu 2,5%, veniturile din activităţi neagricole independente cu 2,6% şi cele din proprietate şi din vânzări de active din patrimoniul gospodăriei cu 1,6%. O pondere importantă deţin şi veniturile în natură (17,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (15,6%).

Diferenţe de nivel şi, mai ales, de structură între veniturile gospodăriilor s-au înregistrat în funcţie de mediul de rezidenţă.

Astfel, veniturile totale medii pe o gospodărie din mediul urban au fost, în perioada octombrie-decembrie 2010, cu 30,3% mai mari decât ale gospodăriilor din mediul rural şi cu 11,1% mai mari faţă de ansamblul gospodăriilor.

În urban, veniturile gospodăriilor au provenit în proporţie de 61,7% din salarii, de 23,9% din prestaţii sociale, veniturile în natură reprezentând 8,4% din total.

În mediul rural, principala sursă a veniturilor gospodăriilor a reprezentat-o producţia agricolă, care a asigurat 38,1% din totalul veniturilor. Cea mai mare parte a acestora (31,9% din totalul veniturilor) a fost formată de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, veniturile băneşti din agricultură asigurând numai 6,2% din veniturile gospodăriilor din mediul rural. O contribuţie importantă la formarea veniturilor gospodăriilor rurale a revenit şi veniturilor din prestaţii sociale (27,6%) şi celor salariale (25,7%).

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării din ultimele trei luni ale anului trecut sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii (72,7%) şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor şi taxe (15%), precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (7,5% - hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare, etc.).

Cheltuielile pentru investiţii, destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere foarte mică, de 0,8% în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei.

Mediul de rezidenţă a determinat unele particularităţi în ceea ce priveşte mărimea şi structura cheltuielilor totale de consum. Astfel, în timp ce nivelul cheltuielilor totale de consum, medii lunare pe o gospodărie, este mai mare în urban faţă de rural cu 405 lei, cel pentru consumul alimentar este mai mare cu numai 34 lei. Aceasta derivă din faptul că, în rural, 47,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar reprezintă contravaloarea consumului din resurse proprii.

În urban, consumul de produse alimentare din resurse proprii a acoperit 20,6% din cheltuielile pentru consumul alimentar.

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut, în ultimul trimestrul din 2010, în medie, 40,8% din consumul gospodăriilor nivel apropiat de cel înregistrat în primele trei intervale (40,7% în primul trimestr, 41,4% în al doilea trimestru, respectiv 41% în al treilea trimestru.

O componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, este legată de locuinţă (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale, combustibili, mobilier, dotarea şi întreţinerea locuinţei). În trimestrul menţionat, acesteia i s-a alocat din cheltuielile de consum 20,6%. Cea mai mare parte a cheltuielilor cu locuinţa, 16,6% în creştere faţă de primele trei intervale (18,7% în trimestrul unu, 15,4% în trimestrul doi, 15,7% în trimestrul trei) a fost absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili). La polul opus s-au situat cheltuielile efectuate de gospodării pentru hoteluri, cafenele şi restaurante (1,3%) şi cele pentru educaţie (0,7%).