MJ propune modificarea legilor justiţiei cu privire la promovarea magistraţilor la ICCJ

Ghidul referitor la procedura de selecţie a candidaţilor pentru promovare în funcţia de judecător la instanţa supremă, adoptat în 17 martie de către Consiliul Superior al Magistraturi, a fost contestat, în instanţă, de către conducerea ICCJ, Curtea de Apel Bucureşti urmând să ia în discuţie, marţi, acţiunea Înaltei Curţi.

Pentru că CSM şi ICCJ nu au căzut de acord asupra prevederilor Ghidului, ministrul Justiţiei a declarat că va iniţia un proiect de lege.

Astfel, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii 304/2004 privind organizarea judiciară.

"Potrivit prevederilor art. 52 alin. (1) din Legea 303/2004, promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre persoanele care au îndeplinit în ultimii doi ani funcţia de judecător la tribunale sau la curţi de apel, au obţinut calificativul «foarte bine» la ultima evaluare, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi au o vechime în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 12 ani. Prin Decizia 866/2006, Curtea Constituţională a constatat că dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea 303/2004, în partea care condiţionează promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de îndeplinirea funcţiei de judecător în ultimii doi ani, sunt neconstituţionale", explică MJ.

De asemenea, legea stabileşte, de principiu, procedura ce trebuie urmată în vederea promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, procedură ce presupune următoarele etape: Depunerea candidaturii la colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie însoţită de orice înscrisuri considerate relevante; Analiza candidaturii şi a înscrisurilor depuse de către colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; întocmirea de către colegiul de conducere a unui raport consultativ ce este transmis Consiliului Superior al Magistraturii; Examinarea de către secţiile Consiliului Superior al Magistraturii a recomandărilor primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie privind numirea în funcţie a judecătorilor în cadrul Curţii; Susţinerea unui interviu în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru evaluarea candidaţilor, condiţia interviului fiind impusă prin practica Plenului; După susţinerea interviului, Plenul i-a hotărârea de a dispune sau nu promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a candidaţilor, mai arată MJ.

Potrivit prevederilor actuale ale Legii 303/2004, prim-magistratul - asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin patru ani în această funcţie.

Legea 303/2004 nu cuprinde dispoziţii privind posibilitatea delegării în funcţii de conducere, în interesul serviciului, a magistraţilor - asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

"Proiectul Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor şi a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară porneşte de la necesitatea revizuirii condiţiilor pentru promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, condiţii care trebuie să reflecte parcurgerea tuturor treptelor în ierarhia instanţelor judecătoreşti, precum şi de la necesitatea de a institui garanţiile de obiectivitate în procedura promovării în funcţia de judecător la instanţa supremă", se arată în expunerea de motive.

În concepţia proiectului, promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este condiţionată, pe de o parte, de îndeplinirea funcţiei de judecător la curtea de apel în ultimii cinci ani, impunându-se, prin urmare, parcurgerea de către candidat a tuturor treptelor în ierarhia instanţelor judecătoreşti, iar pe de altă parte, de îndeplinirea condiţiei privind vechimea în funcţia de judecător sau procuror de cel puţin 20 de ani, reflectând experienţa profesională a candidatului.

În acelaşi timp, proiectul ţine seama de Decizia Curţii Constituţionale nr. 866/2006, prin care dispoziţiile art. 52 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, au fost declarate neconstituţionale în partea care condiţionează promovarea în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de îndeplinirea funcţiei de judecător, impunându-se includerea referirii şi la îndeplinirea funcţiei de procuror la parchetele de pe lângă curţile de apel sau la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ultimii 5 ani.
De asemenea, în concepţia proiectului, în scopul evaluării şi verificării pregătirii profesionale a candidaţilor pentru funcţia de judecător la instanţa supremă, la nivelul fiecărei secţii a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru care au fost depuse candidaturi, se constituie câte o comisie formată din 3 judecători care îşi desfăşoară activitatea în cadrul secţiei, cu acordul acestora, comisiile fiind numite prin hotărâre a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Procedura de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale se finalizează prin elaborarea unui raport consultativ asupra promovării în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, raport motivat, care se supune spre aprobare colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
La rândul său, colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie aprobă raportul consultativ asupra promovării şi, pe baza acestuia, emite o recomandare motivată cu privire la candidat.

Atât raportul consultativ asupra promovării elaborat în urma parcurgerii etapei de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale, cât şi recomandarea motivată a colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie constituie documente care asigură garanţiile de obiectivitate în procesul de promovare în funcţia de judecător la instanţa supremă.

Totodată, proiectul reglementează, ca element de noutate, între documentele de care se ţine seama în procesul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, opinia majoritară motivată, adoptată prin vot deschis, de judecătorii sau, după caz, de procurorii din cadrul secţiei instanţei ori parchetului la care îşi desfăşoară activitatea candidatul.

Nu în ultimul rând, proiectul creează temeiul legal pentru reglementarea, în Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a criteriilor şi a procedurii pe baza căreia îşi desfăşoară activitatea comisiile de evaluare şi verificare a pregătirii profesionale constituite la nivelul instanţei supreme.

În plus, etapa interviului final susţinut de către candidaţi în faţa Plenului Consiliului Superior al Magistraturii este reglementată prin lege, primar, alături de celelalte etape ale procedurii de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în prezent acesta fiind impusă de practica Plenului.
Având în vedere faptul că termenul de 10 zile prevăzut în art. 52 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu permite realizarea în termen a evaluării şi verificării pregătirii profesionale a candidaţilor, proiectul prevede un termen de 25 de zile pentru realizarea acesteia, pentru elaborarea şi aprobarea raportului consultativ asupra promovării şi pentru emiterea recomandării motivate a colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

În acelaşi timp, funcţia de prim-magistrat-asistent al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a devenit vacantă, iar numărul redus al persoanelor care îndeplinesc, în prezent, condiţia privind vechimea în funcţia de magistrat-asistent şef prevăzută în art. 67 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, împiedică existenţa unei competiţii reale la concursul pentru promovarea în funcţia de prim-magistrat-asistent, impunându-se modificarea acestei condiţii de vechime. Modificarea condiţiei menţionate ţine seama, pe de o parte, de faptul că îndeplinirea funcţiei de magistrat-asistent şef pe o perioadă de 3 ani conferă candidatului o experienţă în funcţii de conducere de natură să permită crearea vocaţiei de a participa la concursul pentru ocuparea funcţiei de prim-magistrat-asistent, iar pe de altă parte, de faptul că, în cazul judecătorilor şi procurorilor, accesul la o funcţie de conducere ierarhic superioară nu este condiţionată de exercitarea anterioară, pentru o anumită durată de timp, a unei funcţii de conducere ierarhic inferioară, se mai arată în expunerea de motive privind adoptarea modificărilor.

Propunerile MJ vin după ce conducerea Înaltei Curţi de Casaţie a reclamat că Hotărârea CSM 160 din 17 martie 2011, prin care s-a adoptat Ghidul, este un act administrativ cu caracter normativ, în sensul dispoziţiilor articolului 2 din Legea 544/2004, întrucât: este un act unilaterial emis de CSM - care este o autoritate publică, potrivit Legii 317/2004; un act emis în regim de putere publică; un act emis în vederea organizării executării dispoziţiilor articolului 52, din Legea 303/2004 privind statutul magistraţilor; un act normativ, deoarece se aplică unui număr nedeterminat de subiecte de drept care se încadrează în ipoteza normelor pe care le cuprinde.

ICCJ susţine că CSM şi-a încălcat competenţele legale ce îi revin, stabilind noi atribuţii în sarcina instanţei supreme.

Totodată, hotărârea CSM - arată ICCJ - produce efecte în ce priveşte legalitatea şi derularea procedurii pentru ocuparea locurilor vacante de judecător de la instaţa supremă.

Potrivit contestaţiei ICCJ, niciuna dintre dispoziţiile legale indicate de CSM, în motivarea adoptării Ghidului, nu îl abilitează să adopte un astfel de act.

Înalta Curte de Casaţie afirmă că activitatea de judecată a ICCJ este serios perturbată din cauza celor 15 posturi vacante de judecător, dintre care numai nouă la Secţia penală, "care se află într-o reală dificultate de constituire a completelor de judecată, iar judecătorii în funcţie sunt suprasolicitaţi".

"Aceste posturi nu au fost ocupate până în prezent, deşi procedura de promovare a fost demarată sub imperiul dispoziţiilor în vigoare referitoare la promovare, întrucât toate candidaturile depuse pentru ocuparea posturilor au fost respinse de CSM cu motivarea că toate avizele înaintate de Colegiul de conducere al instanţei supreme nu au fost motivate şi nu au fost respectate criteriile din Ghidul aprobat prin Hotărârea Plenului Consiliului 160/17 martie 2011", se arată în acţiunea depusă la Curtea de Apel Bucureşti.