Parlamentarii fac comisii pentru nimic şi vor program încât să nu rateze şedinţele de partid

La începutul actualei sesiuni parlamentare, urmare a deciziei Curţii Constituţionale, în Legislativ au trebuit să se acorde locuri în Birourile Permanente şi în comisii şi independenţilor, deveniţi grup parlamentar cu drepturi depline.

La Senat, discuţiile s-au prelungit, iar negocierile au fost acerbe, astfel că, deoarece nimeni nu voia să piardă vreo şefie de comisie, s-a decis ca independenţilor să li se facă o comisie. S-a consultat lista comisiilor Senatului şi s-a ajuns la concluzia că o comisie pentru afaceri europene ar da bine în grilă. Ceea ce au uitat senatorii este însă faptul că o astfel de comisie există la nivelul Legislativului. Şi nici nu este de mirare că au uitat, pentru că, deşi cu nume pompos, comisia păstorită de Viorel Hrebenciuc este la fel de discretă ca şi şeful său - în anul 2010 aceasta a întocmit doar un raport, emiţând o "opinie" de 26 de pagini la Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Propunerea de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului de stabilire a unor norme comune pentru sistemele de ajutor direct pentru agricultori în cadrul politicii agricole comune şi de instituire a anumitor sisteme de ajutor pentru agricultori.

De altfel, deşi comisia a fost înfiinţată la 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României la UE, componenţa sa a fost aprobată abia doi ani mai târziu şi îl are ca preşedinte pe Viorel Hrebenciuc, iar din ea mai fac parte 34 de parlamentari.

Oficial, Comisia pentru afaceri europene a Parlamentului asigură exercitarea controlului parlamentar în domeniul afacerilor europene; urmăreşte îndeplinirea de către România a prevederilor Tratatului de aderare a României şi Republicii Bulgaria la Uniunea Europeană, în limita competenţelor sale; reprezintă Parlamentul României în relaţiile cu Uniunea Europeană, în condiţiile legii şi ale regulamentelor celor două Camere ale Parlamentului; participă la dezbaterile privind viitorul construcţiei europene; informează Parlamentul României despre: principalele strategii şi politici ale Uniunii Europene, inclusiv aspectele constituţionale de revizuire a tratatelor; participarea Parlamentului României la formarea poziţiei naţionale pentru adoptarea deciziilor la nivelul Uniunii Europene.

Practic, singura menţiune din activitatea acestei comisii înregistrată pe site-ul Camerei Deputaţilor este emiterea opiniei amintite, în noiembrie 2010.

Cu toate acestea, Senatul a găsit de cuviinţă să-şi înfiinţeze propria comisie pentru afaceri europene, condusă de către senatorul independent Vasile Nedelcu şi din care mai fac parte zece senatori. Aceasta a avut şi o şedinţă, în 29 martie, care a durat o oră şi jumătate.

Puşi în faţa faptului împlinit - înfiinţarea la Senat a acestei structuri - deputaţii au ajuns la concluzia că singura cale de rezolvare a situaţiei este să-şi facă şi ei propria comisie pentru afaceri europene.

"Eu cred că sunt deja două divorţuri celebre, de zile întregi la televiziuni, care ne învaţă cum să procedăm. Haideţi să nu mai pierdem vremea", le-a indicat soluţia Adrian Năstase colegilor din Biroul Permanent, în urmă cu aproximativ zece zile.

Discuţia pe tema indispensabilei comisii a revenit şi săptămâna aceasta în Biroul Permanent al Camerei, dar tot nu s-a ajuns la o soluţie. Potrivit stenogramei şedinţei, discuţia a fost amplă, iar Viorel Hrebenciuc a făcut chiar un istoric al existenţei comisiei comune, a vorbit despre problemele legate de faptul că din specială devine comisie permanentă, dar şi că "în perioada următoare sarcinile acestei comisii sunt extrem, extrem de importante". S-a mai discutat despre elaborarea regulamentului de funcţionare a comisiei, Mircea Duşa fiind chiar nemulţumit că pentru astfel de probleme este trimis mereu la "băiatul acesta de la Comisia de regulament", cu referire probabil la preşedintele acesteia, deputatul PDL Iustin Cionca-Arghir. În cele din urmă, decizia a fost amânată pentru că necesită şi o întâlnire a liderilor de grupuri.

În timp ce deputaţii sunt ocupaţi cu problema importantei comisii, senatorii sunt şi ei preocupaţi de redesenarea propriului program, astfel încât să nici nu rateze şedinţele de partid, tot mai numeroase, dar să nici nu trebuiască să treacă pe la Senat mai târziu de ziua de miercuri.

Discuţia pe această temă a avut loc în şedinţa Biroului Permanent al Senatului şi, deşi a pornit de la propunerea de a prelungi programul de dezbateri - cu câteva minute, ce-i drept - luni şi miercuri, singura hotărâre care s-a luat în final a fost de a face şedinţa de birou de luni mai târziu, pentru ca senatorii să aibă timp de întrunirile de la partide.

Dezbaterile au ocupat o bună parte a şedinţei Biroului Permanent, membrii acestuia admiţând că, de fapt, la Senat se lucrează cam şase ore pe săptămână, aşa că ar trebui găsită o soluţie, eventual o şedinţă specială, pentru votul final asupra legilor. În timp ce se analiza cum ar putea fi înghesuită o astfel de şedinţă între plenurile de luni şi miercuri şi comisiile de marţi, Puiu Haşotti le aminteşte colegilor săi că joi este "o zi în care putem lucra". "Joi e zi de comisii", intervine prompt Verestoy Attila. Haşotti: "Zi de comisii? Comisiile se termină marţi, domnule senator". Verestoy: "A, la voi". Haşotti: "Stimaţi colegi, miercuri la ora 12.00 toate comisiile, poate mai puţin cea juridică, poate mai puţin cea de buget, toate comisiile încheie discuţiile. Haideţi să fim serioşi, puneţi comisii joi ca să ce?".

Schimburi de replici a generat şi... programul Camerei Deputaţilor, foştii deputaţi Puiu Haşotti şi Radu Berceanu contrazicându-se asupra cui şi când a decis stabilirea rostirii declaraţiilor politice la ora 8.30 la Cameră - dacă era pe vremea când acest for legislativ era condus de Bogdan Olteanu sau pe vremea lui Ion Diaconescu, dacă era Guvernul Văcăroiu sau Guvernul Năstase. "Dar de când a ajuns Camera Deputaţilor referinţă pentru noi?", a intervenit în dispută şi preşedintele Senatului, Mircea Geoană.

În final, membrii Biroului Permanent au căzut de acord că ar fi penibil ca Senatul să-şi modifice din nou Regulamentul, pentru că a făcut acest lucru mult prea recent. Aşa că a rămas doar problema orei şedinţei de luni a Biroului Permanent, care, conform stenogramei, urma să se decidă de liderii de grup la o întâlnire în biroul lui Geoană.

Urmarea? Şedinţa de luni, 4 aprilie, a Biroului Permanent al Senatului va avea loc la ora 14.00! Senatorii nu trebuie să alerge de la şedinţele de partid, ci pot ajunge în pas lejer.