Diplomaţii americani scriau, în 2005, că preşedintele Traian Băsescu i-a spus însărcinatului cu afaceri al SUA la Bucureşti că există elemente de corupţie în contractul cu EADS, potrivit unor note atribuite Wikileaks şi publicate de Kamikazeonline.ro.
"Într-un plan pozitiv, un contract referitor la securizarea frontierelor acordat fără licitaţie către EADS şi care are o valoare de 800 de milioane de dolari este atent monitorizat. Preşedintele Băsescu i-a spus recent însărcinatului cu afaceri că acest contract are elemente de corupţie (contract was corrupt) - aşa cum bănuiam şi noi - şi este aproape complet irelevant", scriau diplomaţii americani într-o notă din 24 martie 2005, publicată de Kamikazeonline.ro şi atribuită Wikileaks.
"Într-un plan negativ, noul Guvern a întârziat în respectarea unor obligaţii contractuale faţă de companii americane şi în rezolvarea contractelor de privatizare care au fisuri şi care au fost încheiate de fostul Guvern, clar un dezavantaj pentru un număr de achizitori americani", adăugau diplomaţii.
Aceştia scriau şi despre contractul alocat Bechtel, menţionând că făcuse obiectul unor revizuiri substanţiale şi al unor întârzieri de plată. "De asemenea, sunt problematice plângerile legate de condiţiile de privatizare impuse de Guvernul trecut şi care au împiedicat unii achizitori americani să îşi restructureze noile achiziţii pentru a deveni competitive. De menţionat aici sunt dificultăţile experimentate de cumpărătorii americani ai producătorului de vehicule 4x4 ARO", se arată în documentul citat.
Însă problema Bechtel pare să-i fi preocupat mult mai mult pe diplomaţii americani, acest subiect regăsindu-se în mai multe note trimise de la Bucureşti.
Astfel, ambasada nota, la 15 decembrie 2004, că noul preşedinte, Traian Băsescu, are în general păreri proamericane, dar "oricum, nu s-a ferit să critice în timpul campaniei contractul de construire a unei autostrăzi acordat de Guvernul PSD companiei Bechtel". Ei notau că Băsescu criticase de asemenea Guvernul PSD şi pentru acordarea de contracte unor companii europene "în circumstanţe mai puţin decât transparente".
În 2005, diplomaţii americani scriau că speraseră ca, după vizita la Washington a preşedintelui Băsescu în primăvara acelui an şi după asigurările pe care acesta le dăduse, lucrurile aveau să se rezolve pentru Bechtel. "Într-adevăr, mici plăţi s-au făcut", scriau diplomaţii, explicând de asemenea că adjunctul secretarului pentru Comerţ primise asigurări, la 12 mai, de la preşedintele Băsescu că se va implica pentru rezolvarea problemelor legate de autostradă. "Oricum, puţine lucruri pozitive s-au întâmplat de atunci", scriau ei.
Adjunctul Secretarului american, Robert Zoellick, a discutat şi el pe această temă în 2005, la Bucureşti, în discuţiile cu preşedintele şi cu premierul de la acea vreme, Călin Popescu Tăriceanu.
"Tăriceanu a descris afacerea Bechtel drept un contract bun negociat de mâinile murdare ale fostului Guvern. Deoarece contractul a fost acordat fără licitaţie, nu este eligibil pentru finanţare din partea BEI. În plus, fostul Guvern nu a ţinut cont de planurile UE de realizare a unei autostrăzi care să traverseze România pe la sud de traseul Bechtel, aşa-zisul Coridor 4. Tăriceanu a spus că BM realizase un studiu privind autostrada Bechtel şi că, ţinând cont de preţ, proiectul are sens. Însă el (Tăriceanu, n. red.) era îngrijorat că România nu va putea să obţină finanţare atât pentru Bechtel cât şi pentru autostrăzile UE. Tăriceanu a spus că, în calitatea sa de viitor stat UE, România va trebui să ia în calcul priorităţile Uniunii. El şi-a exprimat speranţa că Guvernul va putea elabora un plan pentru continuarea proiectului Bechtel, însă nu era sigur de acest lucru", scriau diplomaţii americani.