BNR are în vedere "conservarea perspectivelor" de reluare a dezinflaţiei şi de redresare a economiei

"Prin aceste decizii sunt avute în vedere conservarea perspectivelor de reluare sustenabilă a procesului de dezinflaţie şi de redresare pe baze sănătoase a economiei. În acest sens, în vederea asigurării unui proces sustenabil de convergenţă nominală şi reală a economiei româneşti, este esenţială implementarea fermă şi consecventă a angajamentelor asumate de autorităţile din România în cadrul noilor acorduri de finanţare convenite cu instituţiile internaţionale", se arată în comunicatul extins al Consiliului de Administraţie al BNR.

Şeful misiunii FMI de evaluare, Jeffrey Franks, a declarat săptămâna trecută că România va ieşi din recesiune la finele lunii martie, iar creşterea economică va urma o traiectorie ascendentă de la un trimestru la altul, astfel că populaţia va simţi că situaţia s-a îmbunătăţit până la jumătatea acestui an. Mesaje similare a avut în ultima perioadă şi premierul Emil BoC.

Pentru a ieşi tehnic din recesiune, economia unei ţări trebuie să înregistreze creşteri în două trimestre consecutive. În ultimul trimestru al anului trecut, economia a crescut cu 0,1% faţă de cel anterior.

BNR a menţinut joi rata dobânzii de politică monetară la 6,25%, dar a redus ratele la rezervele minime obligatorii în valută de la 25% la 20% din depozitele constituite la bănci.

În comunicatul extins remis publicităţii după şedinţa de joi, BNR notează că perspectiva pe termen scurt a inflaţiei este marcată de accentuarea riscurilor din partea preţurilor internaţionale la alimente şi combustibili şi de persistenţa incertitudinilor legate de calendarul şi amploarea ajustării preţurilor administrate

Concomitent cu reducerea rezervelor minime la valută, banca centrală a afirmat că este necesară evaluarea continuă a tendinţelor procesului de creditare a sectorului neguvernamental, în vederea asigurării unei evoluţii adecvate a creditării în lei faţă de cea în valută.

Guvernul s-a angajat în faţa FMI, prin scrisoarea de intenţie prezentată de MEDIAFAX în luna februarie, că va continua în cadrul noului acord politica de restrângere a cheltuielilor, inclusiv cu salarii şi prime, pentru a se încadra într-un deficit de 3% din PIB anul viitor, şi că sistemul alocaţiilor de încălzire va fi schimbat până la finele lunii iulie, urmând să fie acordate doar persoanelor cu venituri reduse.

De asemenea, vor fi desfiinţate 5.700 de paturi de spital, lista medicamentelor compensate sau eliberate gratuit va fi revizuită, Metrorex şi RATB vor majora tarifele peste rata inflaţiei, câteva companii din sectorul energetic vor fi privatizate, iar Compania Naţională a Huilei Petroşani (CNH), cel mai mare datornic la bugetul de stat, şi producătorul de energie Termoelectrica vor lichida activele neviabile.

Executivul s-a mai angajat să transfere la Ministerul Finanţelor controlul financiar la companiile de stat, să majoreze tarifele CFR pentru eficientizarea companiei, să aducă preţurile din contractele bilaterale pentru vânzarea energiei la nivelul pieţei şi să înfiinţeze în ANAF un departament pentru verificarea persoanelor cu averi mari.