Wikileaks: SUA către România - Visa Waiver contra soluţionării unor adopţii internaţionale

Adjunctul Secretarului de Stat, Maura Harty, a transmis, la Bucureşti, în 2005, că eventuala includere a României în programul Visa Waiver va depinde de progresele în soluţionarea unor cazuri de adopţii internaţionale, potrivit unei note Wikileaks publicată de Kamikaze.

În 2005, Maura Harty era adjunct al Secretarului de Stat american, responsabil pe probleme consulare. Ea a făcut o vizită în România unde s-a întâlnit cu mai mulţi oficiali, printre care preşedintele Traian Băsescu şi ministrul de Externe de la acea dată, Mihai Răzvan Ungureanu. Harty a discutat cu precădere despre adopţiile internaţionale, transmiţând la Bucureşti că eventuala includere a României în programul Visa Waiver va depinde de progresele în soluţionarea unor cazuri de adopţii internaţionale.

Telegrama precizează că secretarul adjunct Maura Harty - care s-a întâlnit la Bucureşti în perioada 10 -11 mai (2005) cu preşedintele Băsescu, cu ministrul de Externe Mihai Ungureanu şi cu alţi oficiali din Guvernul român - nu a găsit niciun indiciu care să arate că Executivul avea planuri sau angajamente solide în favoarea rezolvării cazurilor de adopţii internaţionale afectate de legea de interzicere a acestora care era în vigoare de la 1 ianuarie acel an.

"Ea i-a informat pe interlocutorii săi că va transmite această impresie familiilor americane ale căror petiţii pentru adopţia copiilor români au fost afectate de moratoriu. Ea i-a reiterat ministrului de Externe Ungureanu mesajul pe care i-l transmisese ei Secretarul (Secretarul de Stat - n.r.) în timpul unei întâlniri la Washington, potrivit căruia stabilirea unei foi de parcurs către o eventuală includere a României în Visa Waiver Program (VWP) va depinde de progresele în soluţionarea acestor cazuri aflate în suspensie", se arată în telegrama citată.

Nota diplomatică menţionează că, după întrevederea cu Harty, "preşedintele Băsescu a părut să se fi răzgândit şi a decis să acţioneze".

"La 12 mai, el l-a informat pe însărcinatul cu afaceri că discutase despre problema adopţiilor cu comisarul UE pentru Extindere, Olli Rehn, la 11 mai; că îl va instructa pe ministrul de Externe Ungureanu să scrie Comisiei Europene pentru a-şi exprima dorinţa de a pune în mişcare un proces pentru rezolvarea acestor cazuri; şi că România va prelua iniţiativa de a convinge germanii, italienii, francezii şi pe alţii să-şi folosească influenţa şi să grăbească CE pentru rezolvarea favoirabilă a cazurilor", se arată în document.

Tot la acel moment, Maura Harty i-a vorbit lui Băsescu despre repatrierea unor foşti nazişti români din SUA, preşedintele spunând, potrivit telegramei, că nu este la curent cu acest subiect.

"Harty şi-a început întâlnirea de la 10 mai cu preşedintele Traian Băsescu exprimând sprijinul pentru România, aflată în încercarea de a elibera jurnaliştii români luaţi ostatici în Irak", precizează telegrama.

Apoi, se arată în nota diplomatică, oficialul american "i-a mulţumit lui Băsescu pentru angajamentele asumate la Washington la 9-10 martie - către preşedintele Bush şi către familiile americane care depuseseră petiţii pentru a adopta copii români - de a explora modalităţile de rezolvare a cazurilor în suspensie de adopţii internaţionale înregistrate legal înainte ca Guvernul României să fi instituit legea 272/2004, privind interzicerea acestui tip de adopţii de la 1 ianuarie 2005".

"Ea (Maura Harty - n.r.) a punctat faptul că familiile şi Departamentul (Departamentul de Stat - n.r.) respectaseră dorinţa lui Băsescu de a nu discuta public acest subiect până după data de 25 aprilie, când România a semnat Tratatul de aderare la Uniunea Europeană. Ea a regretat faptul că, începând de la acea dată, Guvernul României nu a părut să fi acţionat pentru găsirea unei soluţii în aceste cazuri. Ea a cerut ca Guvernul să stabilească în mod expeditiv care dintre copii nu mai sunt eligibili pentru adopţie, astfel încât familiile care îi aşteaptă să nu îşi păstreze degeaba speranţele", se mai arată în nota diplomatică.

Documentul notează în continuare că "Băsescu a spus că ţine minte ce discuţii a avut la Washington, dar că ridicarea acestui subiect la Bruxelles, cu UE, era ca şi cum «ai porni un ceas la o bombă»".

Preşedintele ar fi spus, potrivit notei diplomatice, că "România are în prezent (mai 2005 - n.r.) mari probleme cu UE" şi că spera ca "oamenii de la Bruxelles să înţeleagă mai clar situaţia din România în lunile următoare, astfel încât să fie discutate cazurile rămase în suspensie".

"El a spus că nu a abandonat subiectul şi că dorea rezolvarea problemei în relaţiile României inclusiv cu Franţa şi Germania. Acum este o perioadă incertă din cauza politicienilor din Germania care sunt în campanie şi încearcă să pară duri cu ţările care încearcă să adere la UE", se arată în nota citată.

"Băsescu a spus că la 11 mai se va întâlni cu Olli Rehn, comisarul UE pentru Extindere, aflat într-o vizită de la Bruxelles, şi că va discuta despre cei 256 de copii care erau doriţi spre adopţie în mai multe ţări, inclusiv în Israel. Secretarul adjunct Harty a explicat că declaraţiile lui Băsescu la Washington dăduseră speranţe familiilor că vor fi întreprinse acţiuni după 25 aprilie, şi întrebat dacă există o nouă referinţă sau o foaie de parcurs despre care le putea vorbi, Băsescu a spus că nu există aşa ceva dar că dacă va eşua, va zbura în SUA pentru a le spune personal familiilor", notează telegrama.

Documentul mai arată că, întrebat dacă există sprijin în CE pentru soluţionarea acestor cazuri, Băsescu a răspuns că momentul era foarte nepotrivit pentru discutarea subiectului şi că principala problemă o reprezenta raportorul din umbră pentru România, eurodeputatul Emma Nicholson.

"Harty a făcut din nou presiuni pentru un orizont de timp pe acest subiect, dar Băsescu a răspuns că va trebui mai întâi să testeze atmosfera şi că ar putea avea o idee după întâlnirea de la 12 mai cu Rehn. Băsescu a spus că problema adopţiilor rămase în suspensie era un subiect încheiat şi că va discuta cu Rehn. Când Harty a răspuns că ea speră că subiectul nu este închis, Băsescu a răspuns emfatic «Subiectul este închis. Am obligaţia mea faţă de familii. Uitaţi-vă la realităţi, avem mari probleme la Bruxelles. Nu vă concentraţi pe chestiuni minore, concentraţi-vă pe marile noastre probleme». El a mai spus că acum, că Tratatul de aderare la UE era semnat, va începe discuţia cu Rehn. Între timp, are 22 de milioane de români şi Bruxelles-ul în legătură cu care să fie preocupat", notează telegrama.

Documentul mai spune că Băsescu ar fi încheiat discuţia spunând: "Vom face tot ce putem. Nu mai este o problemă politică pentru mine, ci una personală".

Telegrama relatează apoi despre întâlnirea lui Harty cu ministrul de Externe de la acea vreme, Mihai Răzvan Ungureanu.

"Când ministrul de Externe Ungureanu a ridicat problema includerii României într-o foaie de parcurs pentru eventuala includere în Visa Waiver Program, Harty a reiterat poziţia pe care Secretarul de Stat Rice o exprimase în întâlnirea ei cu Ungureanu la Washington, cu o săptămână înainte, că nu vor fi evoluţii privind Visa Waiver Program dacă nu vor fi evoluţii privind adopţiile", notează telegrama diplomatică.

Potrivit sursei citate, Ungureanu a spus că este necesară o soluţie pentru adopţiile internaţionale, dacă nu una generală, atunci una care să gestioneze fiecare caz în parte.

Telegrama vorbeşte de asemenea despre o întâlnire pe care Maura Harty a avut-o, la 11 mai, cu Mihnea Constantinescu, consilier de stat, ambasador şi director de Cabinet al premierului Tăriceanu, cu Theodora Bertzi, secretar de stat la Oficiul Român pentru Adopţii şi cu Călin Fabian, consilier la MAE.

"Harty şi-a început discuţia exprimându-şi nemulţumirea legată de întâlnirea din 10 mai cu preşedintele Băsescu. Acea discuţie a făcut-o să creadă că cele două părţi sunt mai departe decât crezuse iniţial", notează documentul.

Potrivit telegramei, Mihnea Constantinescu a explicat că, deşi Guvernul era hotărât să rezolve problema adopţiilor, aceasta nu era o prioritate de prim-rang pentru noul Guvern în primele sale luni de mandat.

În ceea ce priveşte ideea existenţei a două legi - una pentru cazurile mai vechi, alta pentru cele noi - Constantinescu a întrebat dacă SUA ar putea ajuta România în cazul în care ar anunţa o astfel de propunere la Bruxelles.

"Harty şi Constantinescu şi-au încheiat întâlnirea fiind de acord că este nevoie de continuă comunicare. În încheiere, Constantinescu a întrebat dacă foaia de parcurs pentru includerea României în Visa Waiver Program este o prioritate pentru Guvernul SUA, spunând că Guvernul român trebuia să ştie dacă subiectul rămăsese pe agenda bilaterală. Harty a spus că discuţiile ar trebui să continue dar că nu pot exista progrese privind programul Visa Waiver dacă nu se înregistrează progrese privind adopţiile", mai notează telegrama.

Revista Kamikaze a început, duminică, să publice documente obţinute de la Wikileaks, organizaţia condusă de Julian Assange. Redactorul-şef adjunct al publicaţiei, Cătălin Prisăcariu, a anunţat public că documentele postate pe site-ul revistei reprezintă "originalele" telegramelor transmise de Ambasada americană de la Bucureşti către Washington, fără ca asupra lor să fi fost operată vreo selecţie.

Reprezentantul Kamikaze a anunţat, săptămâna trecută, că deţine integral documentele Wikileaks legate de România, afirmând că a intrat în posesia lor prin intermediul Centrului Român pentru Jurnalism de Investigaţie (CRJI), al cărui membru este, care a încheiat un parteneriat cu organizaţia condusă de Assange.