Guvernul aprobă proiectul care ratifică acordul contra criminalităţii cu Siria, unde se află Hayssam

Proiectul a fost aprobat în şedinţa de miercuri a Guvernului şi transmis Parlamentului spre adoptare.

"Documentul bilateral reglementează, printre altele, cooperarea în următoarele domenii: prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, ordinea publică, îmbunătăţirea organizării şi funcţionării sistemului de evidenţă a actelor de identitate, de stare civilă şi a permiselor de conducere, paşapoartelor şi a altor documente oficiale, căutarea persoanelor suspecte de comiterea de infracţiuni sau a celor care se sustrag urmăririi penale sau executării pedepsei, identificarea persoanelor sau entităţilor care acţionează direct sau indirect în folosul grupărilor de crimă organizată", a arătat ministrul de Interne, Traian Igaş.

În Siria este deţinut omul de afaceri Omar Hayssam - cetăţean sirian, născut în 1 martie 1963 - care la Bucureşti a fost condamnat, în lipsă, la 20 de ani de închisoare pentru implicare în răpirea a trei reporteri români la Bagdad, cazul acestuia constituind o premieră în România.

Fuga acestuia, după ce a fost eliberat din motive medicale, la solicitarea Parchetului, a determinat revocarea din funcţii a şefilor de servicii de informaţii române, dar şi a procurorului general al României.

Autorităţile române au iniţiat o serie de demersuri pentru aducerea lui Hayssam în România, pentru a-şi ispăşi pedeapsa la închisoare.

Omar Hayssam este încarcerat într-o închisoare din Siria încă din 2008, el având de executat o pedeapsă de patru ani pentru infracţiuni la legea siguranţei statului, a declarat, marţi, avocatul său din dosarul Volvo, care a precizat că are o adresă oficială în acest sens din partea statului sirian.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, în luna noiembrie, cu ocazia vizitei la Bucureşti a preşedintelui sirian, Bashar Al-Assad, că Tratatul de extrădare între România şi Siria a fost semnat în 10 noiembrie, în cursul serii, "între concert şi dineu".

Tot în 10 noiembrie, la Palatul Cotroceni, a fost semnat şi Tratatul privind transferul de persoane cu condamnări privative de libertate. Acest document a fost semnat de către ministrul român al Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi ministrul sirian de Externe, Walid al-Moallem.

Ministerul Justiţiei a informat, în 12 noiembrie, că tratatul dintre România cu Siria are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-şi executa pedeapsa în ţara de origine, MJ precizând că instituţia transferării condamnaţilor nu trebuie confundată cu cea a extrădării.

Potrivit Ministerului român al Justiţiei, semnarea celor două tratate prezintă o mare importanţă din perspectiva migrării fenomenului infracţional către state mai puţin accesibile din punct de vedere al sistemelor juridice, care necesită adoptarea unei politici penale de maximizare şi concentrare a eforturilor în lupta împotriva criminalităţii organizate.

În prezent, relaţiile de extrădare între România şi Republica Arabă Siriană sunt reglementate de Convenţia între Republica Socialistă România şi Republica Arabă Siriană privind asistenţa judiciară în materie civilă, familială şi penală, semnată la Damasc la 2 decembrie 1978. Noul Tratat va înlocui, la intrarea sa în vigoare prevederile Convenţiei din 1978.

Noul Tratat are ca obiect extrădarea în relaţia dintre România şi Republica Arabă Siriană şi reglementează: "obligaţia de extrădare", "infracţiuni care dau loc la extrădare", "motivele obligatorii de refuz", "motive facultative de refuz", "obligaţii în caz de refuz al extrădării", "cererea de extrădare şi documentele necesare", "admisibilitatea documentelor şi traducerea", "arestarea provizorie", "proceduri simplificate", "comunicări ulterioare", "hotărârea şi predarea", "predarea temporară şi predarea amânată", "cereri de extrădare sau de predare formulate de mai multe state", "sechestrarea şi remiterea de bunuri", "regula specialităţii", "tranzitul", "reprezentare şi cheltuieli", "consultări", "asistenţa consulară", "relaţia cu alte tratate" şi "dispoziţii finale".

Faţă de calitatea României de Stat Membru al Uniunii Europene, acest Tratat reglementează problema concursului între o cerere de extrădare formulată de Republica Arabă Siriană şi cereri de extrădare formulate de alte state, inclusiv de către state membre ale al Uniunii Europene.

În ceea ce priveşte procedura de extrădare, conform legii române, aceasta presupune, din perspectiva României ca stat solicitant mai multe etape: localizarea persoanei urmărite într-un anumit stat, informarea cu privire la această localizare a autorităţii judiciare competente, transmiterea unei încheieri prin care se constată întrunirea condiţiilor pentru a se solicita extrădarea, precum şi a documentelor anexe acesteia, efectuarea controlului de regularitate de către Ministerul Justiţiei şi în cazul întrunirii condiţiilor legale întocmirea cererii de extrădare, transmiterea cererii de extrădare pe canale diplomatice sau direct (în funcţie de instrumentul juridic aplicabil între România şi statul solicitat).

Tratatul privind transferarea persoanelor condamnate în vederea executării pedepselor privative de libertate îşi propune să stabilească coordonatele de bază care să asigure cooperarea bilaterală în materia transferării persoanelor condamnate. Instrumentul de cooperare are în vedere necesitatea de a asigura o mai bună protecţie propriilor cetăţeni, dar şi nevoia intensificării cooperării pe plan juridic între România şi Republica Arabă Siriană care să se subscrie contextului general al dezvoltării relaţiilor bilaterale.

Acest document de cooperare bilaterală are rolul de a oferi posibilitatea persoanelor condamnate definitiv în străinătate de a-şi executa pedeapsa în ţara de origine, favorizând astfel reintegrarea socială a persoanelor condamnate în statul al căror resortisanţi sunt. Hotărârea de condamnare este pronunţată aşadar în acest caz de către autorităţile unui stat semnatar, împotriva unui cetăţean al celuilalt stat semnatar. România a încheiat astfel de acorduri cu Egipt, Turcia şi Republica Moldova, cel mai recent încheiat fiind cu Regatul Norvegiei, care urmează a fi ratificat de Parlamentele celor două state.