Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoInvestigaţiile în cauzele complexe au relevat limitările cadrului în care procurorii acţionează, a spus procurorul general, Codruţa Kovesi, pledând pentru majorarea duratei reţinerii, conficarea averilor nejustificate ale condamnaţilor, dar şi pentru preluarea poliţiei judiciare.
"Unele constrângeri pot fi depăşite prin măsuri organizatorice, prin pregătire profesională sau prin completarea resurselor umane, însă pentru altele sunt necesare modificări legislative", a susţinut şeful Ministerului Public, Codruţa Kovesi.
Potrivit oficialului, atunci când investighezi dosare privind zeci de persoane şi care au zeci de volume, este nerealist să ceri procurorilor ca, în 24 de ore, să întocmească toate actele procedurale şi să audieze toţi inculpaţii.
"Să nu uităm că în acelaşi interval avocaţii trebuie să studieze dosarele pentru a pregăti apărarea, iar instanţa trebuie să facă audieri şi să se pronunţe înainte de expirarea celor 24 de ore. În acest mod transformăm justiţia într-o activitate contra cronometru şi creăm riscul unor erori de procedură sau unor vicii de apărare", a adăugat Kovesi.
Procurorul general al României a afirmat că este nevoie de o modificare a duratei reţinerii la 48 sau 72 de ore (în prezent, aceasta fiind de 24 de ore-n.r.), soluţie adoptată şi în majoritatea statelor europene şi care a fost validată în practica Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de la Strasbourg.
"Se invocă adesea eficienţa altor sisteme judiciare dar dacă vrem aceleaşi rezultate, trebuie să ne asigurăm că avem şi instrumentele lor", a spus Kovesi, adăugând că a apelat la o cercetare sociologică pentru a putea vedea care este percepţia publică cu privire la o astfel de propunere. La întrebarea "Ce părere aveţi despre propunerea Parchetului General privind mărirea perioadei de reţinere preventivă de la 24 de ore la 48 de ore, din raţiuni de realizare a unei anchete documentate si corecte?", 74% din repondenţi au răspuns că sunt de acord, a precizat sursa citată.
Un alt domeniu vulnerabil, potrivit lui Kovesi, este şi recuperarea bunurilor provenite din infracţiuni.
"În 2010 am demarat un proiect finanţat cu fonduri europene prin care ne propunem să pregătim investigatori financiari. Vom continua eforturile pentru a schimba concepţia potrivit căreia obţinerea unei condamnări reprezintă singurul scop al acuzării. Spuneam anul trecut că, în toate dosarele ar trebui să existe şi o investigaţie financiară care să identifice bunurile deţinute de inculpaţi, dar constatăm că uneori nu este posibil', a declarat Kovesi.
În opinia acesteia, pentru a fi cu adevărat eficienţi procurorii este nevoie, însă, şi de o intervenţie legislativă. "Se întâmplă de multe ori, ca unui traficant de droguri să i se poată confisca doar sumele obţinute la ultima tranzacţie sau unui funcţionar corupt să i se confişte doar ultima mită şi să nu fie posibilă confiscarea averii pe care, în mod vădit nu o putea obţine din venituri legale. Este inechitabil şi nu putem continua în acest mod", a susţinut Codruţa Kovesi.
În opinia ei, justiţia va fi într-adevăr eficientă atunci când un condamnat va pierde toate bunurile dobândite nelegal. Atunci n-o să mai vedem situaţii în care infractorii îşi asumă riscul de a petrece un timp în închisoare ştiind că, după eliberare vor conduce maşini de lux şi vor locui în vile obţinute prin ilegalităţi, a precizat Kovesi.
Aceeaşi cercetare sociologică a arătat că 82 la sută din cei intervievaţi consideră că ar trebui confiscată averea unei persoane condamnate şi care nu poate justifica averea dobândită. Procurorul general a spus că este nevoie de norme care să răstoarne sarcina probei cu privire la caracterul licit al averii persoanelor condamnate.
"O astfel de reglementare funcţionează deja în majoritatea statelor europene, iar Curtea de la Strasbourg a considerat-o ca fiind în concordanţă cu standardele în materia drepturilor omului. România trebuie să implementeze Decizia-cadru 212 a Consiliului Uniunii Europene referitoare la confiscarea extinsă nu doar pentru a ne îndeplini obligaţiile asumate ca stat comunitar, ci în primul rând, pentru a răspunde unei nevoi sociale presante", a explicat Kovesi.
Potrivit şefului MP, o altă modificare legislativă necesară priveşte preluarea poliţiei judiciare. "Urmărirea penală trebuie să se desfăşoare sub controlul exclusiv al procurorului. În acest sens, avem nevoie de instrumente care să garanteze stabilitatea poliţiştilor, să delimiteze clar atribuţiile judiciare de cele administrative şi să elimine dubla subordonare", a arătat oficialul.
Kovesi a indicat trei posibile variante: preluarea administrativă a poliţiei judiciare de către Ministerul Public, detaşarea poliţiştilor în cadrul parchetelor sau trecerea atribuţiilor privind cariera profesională a poliţiştilor în competenţa MP.
"Suntem pregătiţi să ne asumăm o astfel de responsabilitate. Astăzi (luni-n.tr.), am trimis ministrului Justiţiei şi ministrului Administraţiei şi Internelor propunerea noastră de modificare a legii, urmând ca împreună cu reprezentanţii poliţiştilor să identificăm cea mai potrivită soluţie', a spus Kovesi.
