Printează articolul
Trimite e-mail
ø imagini
ø fişiere videoComisarul General al Gărzii Financiare, Arpad Ladanyi, susţine că există o legătură directă între salariile reduse ale comisarilor şi gradul de corupţie din instituţie, iar aceste constrângeri bugetare ar explica şi "goana" după amenzi a angajaţilor, acestea fiind recompensate prin stimulente.
"În opinia mea există o relaţie directă între veniturile directe încasate de comisari şi gradul de corupţie din Garda Financiară. Cine nu constată această realitate, această relaţie, cred că este rupt de realităţile româneşti", a declarat miercuri Ladanyi.
Oficialul Gărzii Financiare a arătat că anul trecut instituţia avea 1.339 de angajaţi, din care 1.076 ocupau funcţii de execuţie şi 130 de conducere, restul fiind personalul contractual.
Venitul mediu al unui angajat al Gărzii Financiare, incluzând stimulentele de performanţă, a fost în 2010 de 2.170 lei lunar, cea mai mică remuneraţie primită fiind de 1.173 lei, iar cea mai mare de 7.029 lei.
"Garda Financiară a făcut 1,3 controale pe zi pe echipă anul trecut, ceea ce înseamnă foarte mult, dar probabil multe dintre aceste controale au fost superficiale, scăpând esenţa, iar numărul foarte mare de sesizări penale a fost urmat de foarte puţine condamnări", a spus Ladanyi.
El a explicat calitatea slabă a sesizărilor penale prin lipsa consilierilor juridici în aproape jumătate din judeţe.
Anul trecut Garda Financiară a avut 192.000 de acţiuni de control, aplicând 122.000 de amenzi din care a încasat 31 milioane euro.
Totodată, instituţia a întocmit 5.718 de sesizări penale, a emis 1.197 de decizii măsuri asiguratorii, a suspendat 8.259 de unităţi comerciale şi a confiscat sume de peste 134 milioane de lei.
"Contabiliceşte, Garda Financiară este un centru de profit al statului român, încasările fiind mai mari decât cheltuielile pe care le face", a mai spus Ladanyi.
