Cartel Alfa:Prin modificările la Codul Muncii Guvernul vrea haos, tensiuni sociale şi fraudă fiscală

Confederaţia Naţional Sindicală "Cartel Alfa" arată, miercuri, într-un comunicat de presă, care sunt principalele propuneri de modificare a Codului Muncii pe care sindicaliştii le resping.

Astfel, sindicaliştii nu sunt de acord cu modificarea articolului 40, prin care se instituie dreptul angajatorului de a stabili unilateral obiective de performanţă individuală pentru salariaţi şi criterii de evaluare, arătând că instituirea acestui drept, fără a se preciza un sistem de limitare rezonabilă a obiectivelor de performanţă ce pot fi stabilite, deschide calea către abuzuri.

"Angajatorii vor putea stabili obiectivele în aşa fel încât salariaţii nu vor putea realiza niciodată salariul negociat şi vor putea fi concediaţi cu uşurinţă pentru necorespundere profesională, dacă nu îndeplinesc obiectivele de performanţă", precizează "Cartel Alfa".

Sindicaliştii nu susţin nici propunerea Guvernului prin care se elimină limitarea posibilităţii de prelungire a delegării salariatului doar o singură dată pentru 60 de zile, prevăzută la articolul 44. În opinia acestora, prin această prevedere salariaţii vor putea fi constrânşi să accepte delegări multiple sau permanente, fără ca angajatorul să mai fie obligat la introducerea clauzei de mobilitate în contractul individual de muncă (CIM) şi la plata unor drepturi suplimentare pentru salariatul care munceşte într-un astfel de regim.

Alte prevederi respinse de sindicalişti se referă la acordarea dreptului angajatorului - sub pretextul reducerii temporare a activităţii pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare -de a reduce unilateral programul de lucru al salariaţilor de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, precum şi de a trimite salariaţii în concediu fără plată pe o perioadă de 15 zile lucrătoare consecutive pe an, cuprinse în articolul 52, alineate noi 3 şi 4, şi în articolul 53.

"Angajatorul va putea invoca motivul că şi-a redus temporar activitatea, pentru a-şi micşora costurile cu salariile, fără a mai fi obligat să plătească salariaţilor 75 la sută din salariul de bază. În acest fel, costurile sau o parte substanţială din costurile oricărei conjuncturi economice nefavorabile sunt transferate exclusiv pe seama salariaţilor. Până acum, statul era derobat de orice obligaţie de securitate socială faţă de salariaţii care plătesc contribuţiile la asigurările sociale de şomaj, indemnizaţiile fiind suportate de angajatori. După modificarea Codului Muncii, atât statul cât şi angajatorii transferă sarcina lor numai angajaţilor", susţin sindicaliştii "Cartel Alfa".

O altă propunere pe care sindicatele nu o agreează se referă la concedierile colective şi la criteriile sociale convenite prin contractele colective de muncă pentru departajarea salariaţilor, excluzându-se cu desăvârşire posibilitatea stabilirii prin negocieri colective a unui mix de criterii sau ignorarea obiectivelor de performanţă în cazul unor categorii protejate sau vulnerabile de salariaţi.

"În cazul concedierilor, primii concediaţi vor fi salariaţii incomozi, sub pretextul că nu au realizat «obiectivele de performanţă individuală». Deoarece criteriile de evaluare a acestor performanţe sunt stabilite unilateral de către angajator, în fapt, angajatorul va concedia pe oricine va dori, fără ca salariaţii să mai poată fi apăraţi. După concediere, chiar de a doua zi, patronul poate angaja alte persoane pe locurile de muncă ale celor concediaţi, fără a mai suporta vreo consecinţă", precizează "Cartel Alfa".

Totodată, sindicaliştii "Cartel Alfa" consideră că prin modificarea articolului 72 se elimină din Codul Muncii dreptul de preferinţă la angajare recunoscut salariaţilor concediaţi, în situaţia în care angajatorul îşi reia activitatea mai înainte de trecerea unei perioade de nouă luni după concedierea colectiva, "ceea ce pune în evidenţă încă o dată că modificările propuse servesc acelor angajatori care nu doresc să aibă nicio responsabilitate socială".

O altă modificare contestată de sindicalişti se referă la majorarea la trei ani a perioadei pentru care se poate încheia un contract pe durată determinată şi la introducerea posibilităţii prelungirii contractului, fără limită de număr al prelungirilor şi fără limită ca durată a perioadei de prelungire. În opinia acestora, consecinţa va fi precarizarea muncii salariaţilor, datorită generalizării sistemului de angajări pe perioadă determinată.

Sindicaliştii nu susţin nici prevederile referitoare la Agenţiile de muncă temporară, întrucât, eliminându-se limitarea situaţiilor în care un angajator putea recurge la muncă temporară, angajatorii vor recurge din ce în ce mai mult la angajări prin intermediul acestor agenţii, având în vedere că salariul unui lucrător angajat în acest fel este protejat de lege doar la nivelul salariului minim garantat în plată.

"Chiar dacă agentul de muncă temporară va negocia cu utilizatorul un salariu mai mare pentru salariatul pe care îl pune la dispoziţie, legea nu-l obligă să-i plătească acel salariu, ci salariul minim pe economie. Aceasta în condiţiile în care Comitetul pentru drepturile sociale, în Concluziile pe anul 2010 privind România, afirmă că situaţia din România nu este confomă cu articolul 4§1 al Cartei revizuite, pe motiv că salariul minim este în mod manifest inechitabil. Comitetul a avut în vedere că salariul minim brut se ridica la 146,73 euro la finele anului 2008 şi că reprezenta numai 31 la sută din salariul mediu brut şi numai 42 la sută din salariul mediu net", se mai arată în comunicat.

Nici perioada de referinţă pentru calculul duratei maxime legale a timpului de muncă, care, potrivit propunerii Guvernului, poate fi extinsă până la 12 luni, fără a fi necesar ca extinderea să se facă prin contractul colectiv de muncă la nivel de ramura, nu este agreată de partea sindicală. În opinia sindicaliştilor, modificarea va avea ca efect şi eliminarea negocierii colective la nivel de ramură ca mecanism de extindere a perioadei de referinţă.

O altă propunere respinsă de sindicalişti se referă la majorarea termenului de compensare a muncii suplimentare cu timp liber corespunzator de la 30 de zile la 60 de zile.

"Mai întâi s-a prevăzut că salariaţii nu au dreptul la nicio indemnizaţie în caz de reducere a activităţii, iar acum se acordă dreptul angajatorului de a pretinde efectuarea de ore suplimentare pentru eventualele zile plătite în caz de reducere a activităţii. Astfel de reglementări sunt menite să elimine orice responsabilitate socială a angajatorilor", precizează "Cartel Alfa".

Nici articolul 129, prin care se stabileşte că normele de muncă se fac şi se modifică doar de către angajator, fără acordul salariatului sau al sindicatului, nu este susţinut de partea sidicală, care consideră că astfel patronul poate oricând să modifice norma de muncă, ceea ce înseamnă că poate să modifice unilateral şi după bunul plac salariul.

"Salariaţii vor deveni în acest fel scalvii propriului contract de muncă", afirmă sindicaliştii.

Aceştia atrag atenţia şi asupra faptului că se elimină prevederea potrivit căreia durata concediului de odihnă se stabileşte prin contractele colective de muncă şi se instituie regula stabilirii duratei acestuia prin contractul individual de muncă, ceea ce poate deschide poarta pentru liberul arbitru în stabilirea concediilor de odihnă prin negocieri individuale şi va fi posibil ca salariaţi aflaţi în situaţii identice să beneficieze de durate diferite ale concediilor de odihnă, în funcţie de bunăvoinţa angajatorului.

"Este eliminată posibilitatea stabilirii salariilor prin negocieri colective. Prin contractele colective se vor putea stabili numai nivelurile salariale minimale, iar salariile individuale se vor stabili numai prin negocieri individuale (art. 157). Această modificare elimină posibilitatea negocierii colective a grilelor de salarii şi a fixării de limite superioare ale salariilor diferitelor categorii de salariaţi", mai arată "Cartel Alfa".

De asemenea, potrivit sursei citate, prin propunerea de modificare a Codului Muncii se urmăreşte şi diminuarea rolului Consiliului Economic şi Social, de la cel de organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului la un rol nederminat şi nedefinit şi se doreşte schimbarea rangului legii prin care se organizează CES, din lege organică în lege simplă.

Sindicaliştii susţin că se doreşte şi eliminarea măsurilor de protecţie pe care legislaţia naţională trebuie să le garanteze conducătorilor organizaţiilor sindicale şi, în acest fel, Codul Muncii va contraveni din nou prevederilor Convenţiilor OIM nr. 87 - libertatea sindicală şi nr. 98 - dreptul la liberă organizare şi negociere colectivă, "ca pe vremea lui Ceauşescu şi ca în primii ani după Revoluţie".

Sindicaliştii mai susţin că sunt propuse modificări care diminuează rolul organizaţiilor sindicale, dar, în schimb, promovează şi favorizează instituţia "reprezentanţilor salariaţilor", care nu sunt organizaţi pe criteriul unor interese comune şi nu-i reprezintă pe salariaţi decât sporadic, pentru că, în practică, aceştia ar fi "oameni ai patronului".

"Prin favorizarea instituţiei reprezentanţilor lucrătorilor, Guvernul României violează Convenţia OIM nr.135 privind reprezentanţii lucrătorilor, precum şi Recomandarea OIM nr. 143 cu acelaşi obiect. Atât cele două documente cât şi deciziile şi principiile Comitetului pentru Libertate Sindicală subliniază în mod constant că nu este legitimă utilizarea instituţiei reprezentaţilor lucrătorilor ca instrument pentru slăbirea poziţiei organizaţiilor sindicale", se mai arată în comunicatul remis MEDIAFAX.

Sindicaliştii precizează că abrogarea articolelor 238 - 247, respectiv toate principiile negocierilor colective, reprezintă primul pas spre abolirea întregului sistem actual de negocieri colective.

În ce priveşte reintroducerea angajamentului de plată, sindicaliştii susţin că acesta vulnerabilizează situaţia salariatului în raport cu angajatorul, pentru că, în vreme ce angajatorul poate oricând să dispună o acţiune cu efecte directe asupra salariatului, acesta nu poate, printr-o acţiune a sa, să producă vreun efect direct asupra angajatorului.

Sindicaliştii mai afirmă că în proiectul de modificare este abrogat articolul 23, alineatul 1 din Legea 130/1996 privind contractul colectiv demuncă, respectiv prevederea potrivit căreia "Contractul colectiv de muncă se încheie pe o perioadă determinată, care nu poate fi mai mică de 12 luni, sau pe durata unei lucrări determinate". Aceştia precizează că cele două modificări elimină, pe de o parte, perioada minimă pentru care poate fi încheiat un contract colectiv, dar limitează perioada maximă până la 31 decembrie 2011, adică se limitează dreptul de negociere colectivă al salariaţilor în cazurile în care în această perioadă încetează unele contracte colective (indiferent de nivel).

"Guvernul doreşte haos, nu ordine. Guvernul doreşte tensiuni sociale, nu pace socială. Guvernul doreşte fraudă fiscală, nu concurenţă loială", concluzionează CNS "Cartel Alfa".

Premierul Emil Boc a anunţat, luni, că liderii coaliţiei de guvernare propun asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pe Codul Muncii, precizând că în perioada următoare vor avea loc consultări şi cu grupurile parlamentare.

El a mai spus că în perioada următoare va menţine şi continua dialogul cu partenerii sociali, cu sindicatele şi patronatele şi va ţine cont de amendamentele parlamentarilor în cadrul procedurii de asumare a răspunderii Guvernului pe Codul Muncii.

Emil Boc a precizat că în urma acestor consultări Guvernul va lua decizia finală în privinţa asumării răspunderii.

Confederaţiile sindicale sunt nemulţumite de prevederile proiectelor privind Codul Muncii şi Codul Dialogului Social şi au anunţat deja proteste dacă Guvernul îşi angajează răspunderea în faţa Parlamentului pentru cele două acte normative.

Sindicaliştii ameninţă cu grevă generală din prima zi în care preşedintele primeşte pentru promulgare proiectele Codului Muncii şi Codului de Dialog Social.

Totodată, sindicaliştii au anunţat că în 26 februarie, ziua Congresului UDMR, organizează un miting la Oradea, din 28 februarie încep acţiunile de protest în teritoriu, iar în Capitală, din ziua în care se discută la Camera Deputaţilor proiectul de modificare a Codului Muncii intră în grevă de avertisment şi pichetează intrările în sediile Parlamentului, PDL, UDMR, UNPR.