Şeitan: Ideea de a renunţa la Contractul colectiv la nivel naţional este logică

Fostul ministru al Muncii a declarat, marţi, în cadrul unui seminar privind modificările esenţiale în legislaţia muncii, organizat de Clubul de Drept Social, că România are un Cod al Muncii destul de inflexibil comparativ cu alte state iar contractele colective de muncă reprezintă una dintre problemele majore din actualul act normativ.

Mihai Şeitan a precizat că şi Codul muncii şi Legea contractelor colective fac referire la acelaşi lucru, fiind două legi organice la fel, dar care reglementează în mod diferit acelaşi lucru. Fostul ministru a dat ca exemplu durata concediului de odihnă, care este de 20 de zile în Codul Muncii şi de 21 de zile în Legea contractelor colective, sau a salariului minim.

"De ce trebuie să existe aceste diferenţe? Sau de ce e nevoie de două salarii minime? În felul acesta, elementele din Codul Muncii care se respectă sunt de 30, de 60 sau 90 la sută. La ce ne mai trebuie Codul Muncii? Sau la ce ne mai trebuie Legea contractelor colective? Prin noul sistem încercăm să facem o schimbare", a mai spus Şeitan.

În opinia acestuia, modificările la Codul muncii ar trebui să abroge prevederile referitoare la contractele colective şi să aliniem legislaţia cu cea din Uniunea Europeană.

"În toată Uniunea Europeană nu există contracte la nivel naţional. O singură ţară are contract colectiv naţional, dar de natură profesională. Deci nu avem nicăieri aşa ceva. În UE ele sunt la nivel de ramură", a mai spus fostul demnitar.

El a precizat că în Legea contractelor colective ar trebui clar identificate şi delimitate ramurile economiei, iar contractele ar trebui să fie încheiate doar de părţile reprezentative ale sindicatelor şi patronatelor.

"Ar trebui modificată Legea patronatelor ca să stabilim cum trebuie să se organizeze acestea. Din punct de vedere al participării ar trebui să existe nişte reguli. Ar trebui să existe o lege a majorităţii, atât pentru sindicate, cât şi pentru patronate", a mai spus Şeitan.

El a declarat că în momentul de faţă, nici în cazul sindicatelor, nici în cazul patronatelor nu e clară reprezentativitatea, iar atunci când a încercat să facă un recensământ al partenerilor sociali s-a lovit de refuzul acestora.

"Dacă e să ne luăm după declaraţiile făcute de sindicate şi patronate, apropo de câte persoane reprezintă fiecare, România ar avea vreo 40 de milioane de oameni şi vreo 20 de milioane de salariaţi", a mai spus Mihai Şeitan.

Premierul Emil Boc a declarat, marţi, că a acceptat prupunerea UNPR privind reglementarea contractelor colective de muncă prin lege specială, care urmează să fie adoptată imediat după Codul Muncii.

"În cadrul modificărilor pe care le propunem la Codul Muncii, am ţinut în mod expres cont de propunerea UNPR care spune că negocierea şi încheierea contractelor colective de muncă se reglementează prin lege specială. Asta înseamnă în primul rând că actualele contracte de muncă, inclusiv cele la nivel naţional - acele contracte colective la nivel naţional - rămân în vigoare, nu se modifică nimic, şi problema contractelor colective, inclusiv a celor la nivel naţional, se va reglementa prin lege specială", a spus Boc.

Boc a precizat că, în consecinţă, Legea contractelor colective de muncă nu se abrogă, aşa cum era iniţial prevăzut.

"Cu alte cuvinte, Legea contractelor colective de muncă nu se abrogă, aşa cum era iniţial prevăzut, urmând ca prin lege specială să se stabilească acest lucru", a spus Boc.

El a arătat că reglementarea contractelor colective de muncă prin lege specială a fost propunerea UNPR în cadrul coaliţiei, pe care Executivul şi-a însuşit-o.

Boc a precizat că această propunere a fost reiterată marţi în discuţiile cu parlamentarii UNPR, aceasta fiind acceptată.

Întrebat cât de repede urmează să vină Legea specială privind contractele colective, având în vedere că acestea expriră, Boc a răspuns: "Imediat după adoptarea Codului Muncii".