Instanţă: Judecarea în arest a lotului UCM ar fi ilegală, luând în calcul moralitatea şi profesia

Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a decis, vineri, ca Said Baaklini, Adrian Chebuţiu, Coriolan Adrian Preda şi Eugen Bogatu să fie judecaţi în libertate în dosarul UCM Reşita şi a dispus în cazul lor interdicţia de a părăsi ţara.

Decizia a fost contestată de procurorii anticorupţie la Tribunalul Bucureşti. Recursul a fost judecat de urgenţă, în aceeaşi zi, în condiţiile în care celor patru urma să le expire, duminică, perioada pentru care le-a fost emis mandatul de arestare preventivă. Tribunalul Bucureşti a decis definitiv eliberarea din arest a celor patru, cu interdicţia de a părăsi ţara, astfel că aceştia au ieşit, duminică, din arestul Direcţiei de Cercetări Penale.

Judecătoria Sectorului 1 arată, în motivarea deciziei din 18 februarie, obţinută de MEDIAFAX, că măsura arestării preventive a lui Said Baaklini, Adrian Chebuţiu, Coriolan Adrian Preda şi Eugen Bogatu a fost luată legal pe perioada fazei de urmărire penală, dar odată cu trimiterea acestora în judecată aceasta nu mai subzistă.

Judecătorul notează în motivare că "la acest moment procesual există doar una dintre condiţiile prevăzute de articolul 148 litera f din Codul de Procedură Penală, care prevede cazurile de arestare preventivă, şi anume a celei referitoare la cuantumul pedepsei prevăzute de lege".

"Nu se poate susţine însă că ar fi întrunită şi cea de-a doua condiţie cumulativ prevăzută de acest articol, de vreme ce în speţă nu există probe că prin lăsarea în libertate a inculpaţilor, la acest moment procesual, s-ar crea un pericol concret pentru ordinea publică", precizează judecătorul în motivarea deciziei de eliberare din arest a celor patru acuzaţi în dosarul UCM Reşiţa.

Deşi instanţa admite că faptele pentru care inculpaţii au fost trimişi în judecată sunt grave, prin raportare la natura financiară, apreciază că "a considera că o persoană acuzată de o faptă de o anumită gravitate trebuie arestată preventiv şi menţinută în această stare până la soluţionarea fondului cauzei este nepermis, fiind contrară legii".

"Raportat la împrejurările şi modul de desfăşurare a activităţii infracţionale, cu siguranţă gravitatea faptelor şi limitele de pedeapsă prevăzute de lege nu pot constitui singurele temeiuri de apreciere asupra pericolului social pentru ordinea publică", mai arată instanţa în motivare.

Judecătoria Sectorului 1 invocă şi legislaţia europeană din sfera penalului, apreciind că "instanţele de judecată nu trebuie să se raporteze numai la gravitatea faptelor, ci şi la alte circumstanţe, în special cu privire la caracterul persoanei în cauză, la moralitatea sa, domiciliul, profesia, resursele materiale, legăturile cu familie".

"Sub acest aspect, din datele existente la dosarul cauzei instanţa reţine că inculpaţii nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale, sunt perfect integraţi în societate, având o familie şi un domiciliu stabil în România, au multiple preocupări profesionale şi sociale şi un nivel de instrucţie superior. Or, toate aceste elemente prezentate mai sus nu conturează un profil social periculos al inculpaţilor astfel încât să se poată susţine teza că odată puşi în libertate ar tulbura în mod real ordinea publică. Nici argumentul expus la momentul luării, respectiv prelungirii măsurii arestării preventive a inculpaţilor, vizând rezonanţa socială a faptelor, nu mai este de actualitate, aceasta diminuându-se odată cu trecerea timpului, astfel încât nu se mai poate susţine că în prezent ordinea publică se simte efectiv ameninţată prin lăsarea în libertate a inculpaţilor. De asemenea, datele dosarului nu reliefează motive rezonabile şi suficiente pentru a considera că lăsaţi în libertate inculpaţii vor comite alte fapte prevăzute de legea penală", notează instanţa.

Totodată, în legătură cu acuzaţiile potrivit cărora Said Baaklini s-ar fi sustras urmăririi penale atunci când nu s-a prezentat la DNA şi când a părăsit teritoriul ţării, judecătorul arată că, parcurgând în ordine cronologică actele de procedură ale procurorului de caz referitor la Baaklini, "în 27 noiembrie 2010 acesta a fost citat telefonic pentru audiere şi prezentare de documente la sediul DNA pentru data de 28 noiembrie 2010, orele 16.00, fără a i se aduce la cunoştinţă că împotriva sa se desfăşoară acte de urmărire penală".

Magistratul Judecătoriei Sectorului 1 precizează că DNA a început urmărirea penală împotriva lui Baaklini în 28 noiembrie, ziua în care era chemat pentru audiere la sediul Direcţiei, iar faptul că acesta a plecat din ţară, raportat organelor de anchetă de către anchetatorii din dosar, "nu poate reprezenta un act de sustragere".

Procurorii anticorupţie l-au trimis în judecată pe Said Baaklini, asociat şi administrator la SC Libarom Agri SRL, pentru tentativă de stabilire cu rea-credinţă a taxelor având ca rezultat obţinerea fără drept unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat, precum şi pentru asociere în vederea săvârşirii acestei fapte, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Alături de acesta vor fi judecaţi Adrian Chebuţiu, preşedinte al consiliului de administraţie şi director general al UCM Reşiţa, şi Coriolan Adrian Preda, director executiv al societăţii, pe care procurorii îi acuză de complicitate la tentativa de stabilire cu rea-credinţă, de către contribuabil, a taxelor, având ca rezultat obţinerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de restituiri de la bugetul de stat şi asociere în vederea săvârşirii acestei fapte.

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, pentru favorizarea infractorului şi intermedierea de operaţiuni comerciale de către persoana care, în virtutea atribuţiilor de serviciu, are obligaţia de a supraveghea şi controla un agent economic privat, dacă fapta este de natură de a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite.

Procurorii au precizat că faţă de Mircea Marius Banias s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru favorizarea infractorului.

Said Baaklini este acuzat că a cerut restituiri ilegale de TVA de 60 de milioane euro, după ce UCM Reşiţa i-a vândut patru motoare nefuncţionale, aflate pe stoc de peste 20 de ani, la un preţ de 50 de ori mai mare.

Procurorii mai arată că pentru stabilirea TVA care ar fi condus la obţinerea, fără drept, a unor sume de bani reprezentând restituiri din bugetul de stat, Said Baaklini a fost ajutat de Adrian Chebuţiu şi Coriolan Adrian Preda.

Pentru ca restituirea de TVA aferentă tranzacţiei fictive să nu fie verificată şi descoperită de către autorităţile de stat în domeniu, Said Baaklini a făcut demersuri pentru a exporta cele patru motoare către o societate comercială din Republica Guineea, încercând să îndepărteze aceste mărfuri de pe teritoriul României.

Având în vedere caracterul urgent al acestei măsuri, Said Baaklini a beneficiat de ajutorul lui Eugen Bogatu, care, în cursul lunii noiembrie 2010, în calitatea sa de director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, i-a furnizat informaţii şi i-a acordat consultanţă omului de afaceri libanez referitor la procedurile vamale şi la modalităţile de a evita controalele autorităţilor legal investite.

Astfel, Eugen Bogatu, pentru a asigura scoaterea celor patru motoare din România în cel mai scurt timp, a intervenit pentru angajarea unui vas comercial pentru transportul mărfurilor în Republica Guineea şi a efectuării tuturor operaţiunilor şi demersurilor portuare necesare pentru ca mărfurile respective să părăsească urgent teritoriul României. În plus, acesta a făcut personal intervenţii pentru a se împiedica descărcarea mărfurilor de pe vas, în încercarea de a evita verificarea şi evaluarea acestora, astfel încât să nu poată fi constatate discrepanţele dintre mărfurile concret îmbarcate pe vas şi documentele comerciale ale acestora.

De asemenea, Eugen Bogatu a pretins în mod direct de la Baaklini suma de 20 de miliarde lei vechi, pentru operatorul portuar SC Umex SA din Constanţa, în virtutea relaţiilor contractuale pe care această societate le-a stabilit cu SC Libarom Agri SRL.

În 26 noiembrie 2010, în Portul Constanţa, marfa cumpărată de SC Libarom Agri SRL Bucureşti de la UCM Reşiţa a fost încărcată pe o navă având ca destinaţie Republica Guineea. Exportul efectiv al mărfurilor a fost împiedicat de intervenţia parchetului.

Dosarul UCM Reşiţa va fi judecat de magistraţii Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, primul termen fiind stabilit pentru 14 martie.

Iniţial, procurorii DNA au trimis dosarul la Tribunalul Bucureşti, însă în 14 februarie au cerut instanţei declinarea cauzei la Judecătoria Sectorului 1. Aceştia au argumentat că, la momentul trimiterii în judecată a celor patru persoane, procurorii au renunţat la acuzaţiile aduse acestora prevăzute de articolul 9 din Legea privind evaziunea fiscală, iar restul acuzaţiilor nu mai sunt de competenţa tribunalului, ci a judecătoriei.