Liderul "Cartel Alfa", Bogdan Hossu, a declarat, vineri, că modificările la Codul Muncii sunt o nouă formă de sclavagism, pentru că patronul poate concedia colectiv oricând şi a doua zi să angajeze alte persoane.
Preşedintele "Cartel Alfa", a spus, după întâlnirea cu premierul Emil Boc privind modificările la Codul Muncii, că Guvernul nu a preluat ceea ce partenerii sociali au convenit şi "doreşte o dereglementare care să răspundă intereselor unor speculatori", mai ales în domeniul IMM.
Hossu a precizat că prin modificările dorite de Guvern la Codul Muncii se ajunge la o relaţie anormală între angajaţi şi angajator, patronul putând concedia colectiv oricând şi în acelaş timp să angajeze a doua zi alte persoane, acest lucru fiind prevăzut expres în Codul Muncii, ceea ce înseamnă o formă de sclavagism.
"Vom ajunge să fim daţi afară din UE, conceptele respective nu au nimic de-a face cu directivele europene", a precizat Hossu.
Liderul "Cartel Alfa" a afirmat că în afară de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, toţi partenerii sociali au dorit păstrarea contractelor colective de muncă.
"Azi am pus problema contractelor colective de muncă, din nou cea mai importantă problemă şi singurii care se opun păstrării acestora sunt cei de la Consiliul Naţional al IMM-urilor. Toate celelalte prevederi scot sindicatele din IMM-uri şi dau pe mâna reprezentanţilor angajaţilor, care sunt persoane manipulate de angajatori", a mai zis Hossu.
Hossu a mai spus că, după aproximativ 20 de ore de discuţii cu premierul, partenerii sociali au crezut că textul final va fi cel convenit în timpul acestor discuţii, dar este tot vechiul text, corectat puţin.
Premierul Emil Boc a anunţat, vineri, înaintea întâlnirii cu sindicatele şi patronatele, că există posibilitatea ca Guvernul să îşi angajeze răspunderea în Parlament pentru modificările Codului Muncii, o decizie urmând să fie luată după discuţii în Coaliţie şi în Guvern.
În privinţa desfiinţării contractelor colective de muncă, premierul a arătat că există mai multe opinii pe această temă.
"Există mai multe păreri. Şi în rândul patronatelor am văzut că există puncte de vedere diferite. Am propus o formulă care să concentreze esenţa contractului de muncă şi regimul lui în legislaţia specială. În Codul Muncii să avem o prevedere generală cu privire la acest regim, urmând ca discuţia să se fundamenteze atunci când toate actele normative vor fi finalizate", a spus Boc.
Ultima formă a proiectului Codului Muncii, obţinută şi prezentată joi de MEDIAFAX, relevă că toate prevederile referitoare la contractul colectiv de muncă unic la nivel naţional sunt abrogate.
Perioada de probă va fi de maxim 90 de zile calendaristice, atât pentru funcţiile de execuţie cât şi pentru cele de conducere, iar pentru acelaşi post un angajator poate avea în probă mai multe persoane, dar, cumulat, nu mai mult de un an.
Sindicatele nu sunt de acord cu scoaterea contractelor colective de muncă din viitorul Cod al Muncii, susţinând că în acest fel regulile minimale ca timpul de lucru, condiţiile de lucru, salariul minim, trecerea la coeficienţii de ierarhizare care să departajeze lucrătorii vor dispărea.
În opinia sindicaliştilor, dacă ramurile nu sunt definite, iar contractul de muncă la nivel de unitate ajunge la mâna angajatorului, este posibil ca lucrătorii să fie plătiţi sub valoarea lor.
Cele cinci confederaţii sindicale au anunţat că vor decide luni formele de protest, nemulţumite de modificările aduse Codului Muncii, care dezavantajează angajaţii.
BPN al PDL i-a mandatat pe premier şi pe ministrul Muncii să finalizeze în cursul acestei săptămâni Codul Muncii.