Ziarul Financiar: Topul băncilor după activele deţinute

Anul trecut activele totale ale sistemului bancar românesc au crescut cu numai 3,5% - cel mai redus nivel din ultimul deceniu. Criza economică a făcut ravagii şi în bilanţ urile băncilor, care au fost nevoite să-şi mărească provizioanele şi chiar să scoată credite din bilanţ pentru că ştiu că nu le vor mai recupera niciodată.

La 31 decembrie 2010 patrimoniul băncilor a fost de 342 mld. lei (80 mld. euro). BCR şi BRD îşi dispută primele locuri, la fel ca acum 10 ani, fiind urmate de un pluton de bănci ale căror active sunt la jumătate. Anul trecut, BCR a reuşit să câştige cotă de piaţă, după patru ani de declin, în timp ce BRD a pierdut teren pentru că a adoptat o politică extrem de prudentă şi nu a mai vrut să-şi ia risc într-o economie aflată în recesiune. Această politică impusă de noul management cu aversiune la risc dă rezultate la nivelul creditelor neperformante, dar înseam nă şi pierderea unor clienţi cu afaceri mari. În schimb, BCR a fost în ultimul an foarte agresivă pe segmentul corporate, luând clienţi de la alte bănci prin asumarea unor riscuri mai mari.

La nivel de profit, BRD este însă cu mult peste BCR, raportând un câştig de 501 mil. lei, ceea ce arată că activele deţinute aduc un profit superior chiar dacă sunt mai mici. Pe locul al treilea a urcat Raiffeisen, în locul Volksbank, care a pierdut puternic teren, fiind aruncată pe locul opt. Raiffeisen îşi dispută la limită poziţia cu CEC, banca de stat care a câştigat constant cotă de piaţă pe parcursul anului trecut.

Banca Transilvania, Alpha Bank şi Uni- Credit „se calcă pe picioare“ în piaţă, fiind posibilă orice inversare de poziţie. Top 10 se închide cu Bancpost şi ING, bănci cu poziţii diametral opuse ca rezultate financiare: dacă Bancpost încă nu a terminat cu pierderile, ING culege roadele unei politici balansate în ultimii ani, în care extinderea mai puţin agresivă pe creditare în anii trecuţi i-a
adus un portofoliu mai curat.

Primele zece bănci din sistem deţin 78% din active, ceea ce arată cât de concentrată este piaţa românească.

Restul de 31 de bănci se bat pe numai 22% din piaţă şi multe dintre ele nu mai reuşesc să facă profit. Tot sistemul bancar a înregistrat anul trecut o pierdere de 304 milioane de lei, faţă de un
câştig record de 4,4 miliarde de lei în 2008 – anul de vârf.

La fiecare început de an şefii de bănci mari prevestesc consolidări pe piaţă, însă cel puţin în componenţa top 10 nu se schimbă nimic de ani buni. Rămâne de văzut ce se va întâmpla în grupul celor 21 de bănci care nu reuşesc să atingă nici măcar cote de piaţă de 1%. Unele au reuşit să-şi găsească nişe de piaţă care să le asigure supravieţuirea, însă altele sunt vulnerabile pentru că depind de un număr restrâns de clienţi.

De asemenea, ierarhia locală ar putea fi influenţată anul acesta de mişcări externe, cum este mult-discutata consolidare anti - cipată pe piaţa bancară din Grecia. Acolo criza economică a dus la conturarea mai multor scenarii care ar viza atât soarta unor jucători de talie mică precum ATE Bank, dar şi a unor bănci mari ca Piraeus şi Alpha. Orice consolidare din Grecia care ar implica fie pe
Piraeus, fie pe Alpha ar avea impact local semnificativ.

În acelaşi timp este aşteptată o clarificare în privinţa strategiei austriecilor de la Volksbank, care au indicat intenţia de a vinde operaţiunile din regiune, inclusiv din România. Singurul nume de investitor potenţial care a circulat recent pe piaţă a fost cel al ruşilor de la Sberbank.

În eşalonul celor 10 bănci cu cote de piaţă cuprinse între 1% şi 3% au ieşit din rând turcii de la Garanti, care au ţâşnit de pe locul 17 în 2009 până pe 14 în 2010, inclusiv pe seama preluării portofoliului americanilor de la GE Money, care au abandonat piaţa locală, dar şi a unei strategii foarte agresive la creditul de retail. Turcii ameninţă acum şi poziţia a 13-a pe care britanicii de la RBS au reuşit să o conserve în 2010, diferenţa de cotă de piaţă fiind infimă.

{i italienii de la Intesa au înregistrat un plus la cota de piaţă, depăşind în sfârşit pragul de 1% şi avansând astfel de pe locul 21 până pe 18, însă banca a intrat pe pierdere, iar în prezent aşteaptă un nou şef şi o nouă strategie din partea băncii-mamă. De asemenea, ungurii de la OTP au avansat de pe 18 pe 17, însă şi banca lor înregistrează pierderi.

Grecii de la Piraeus, care sunt cel mai aproape de pragul strategic de 3% cotă de piaţă, au continuat să piardă teren în 2010 comparativ cu 2009 şi 2008, ajungând la 2,7%. O jumătate de punct procentual îi desparte pe competitorii de la National Bank of Greece, care deţin Banca Românească şi care până în 2008 fuseseră în faţa Piraeus.

Turcii de la Credit Europe, care în 2009 se situau pe locul 14, au alunecat în 2010 până pe 16, în condiţiile în care s-au concentrat pe „digerarea“ efectelor crizei asupra porto - foliului de credite. De la sfârşitul anului trecut banca are un nou CEO, Omer Tetik, şi rămâne de văzut cu ce strategie va veni acesta.

Câştigătoarea crizei se dovedeşte a fi liga băncilor mari: dacă în 2008 – anul apogeului pieţei bancare - erau patru instituţii de credit cu cote de piaţă mai mari de 6%, în 2010 numărul acestora a crescut la şase.

Ocupantele primelor două locuri, BCR şi BRD, sunt de neclintit datorită avansului mare pe care îl au în faţa restului com - petitorilor. Faţă de 2009, BCR a câştigat circa 0,8 puncte la cota de piaţă, însă rămâne cu aproape 4 puncte sub nivelul din 2007.

BRD a intrat sub pragul de 14%, deşi la sfârşitul lunii septembrie 2010 avea o cotă de 14,4%, una dintre explicaţii fiind curăţarea portofoliului.

În plutonul locurilor 3 – 7 se aleargă practic „umăr la umăr“, diferenţele la volumul activelor devenind foarte strânse la sfârşitul anului trecut. Astfel, orice inversare de poziţie poate avea loc cu uşurinţă chiar de la o lună la alta, cinci bănci – Raiffeisen, CEC, Banca Transilvania, Alpha şi UniCredit - înregistrând cote de piaţă cuprinse între 5,97% şi 6,36%. Austriecii de la Raiffeisen culeg roadele politicii de prudenţă adoptate din 2008, când pierdeau cotă de piaţă în mod surprinzător pentru concurenţă, şi revin pe poziţia a treia.

Mai mult, potrivit unor surse bancare, sunt pe locul al doilea în clasamentul profiturilor anuale calculate după standardele româneşti de contabilitate.

Banca de stat CEC şi-a majorat cota de piaţă cu nu mai puţin de două puncte procentuale faţă de nivelul din 2007, în condiţiile în care a continuat să dea credite şi în perioada de criză, însă cu preţul asumării unor riscuri mai mari care îi ameninţă calitatea portofoliului. Banca nu a putut fi însă capitalizată puternic, astfel încât nu a putut fi folosită de stat ca un instrument anticriză prin care să fie compensată reticenţa unor bănci străine de a mai da credite.

Tot pe seama continuării creditării, Banca Transilvania – cea mai mare bancă locală cu capital privat majoritar autohton, a depăşit pragul de 6% cotă de piaţă, ajungând la peste 6,3%, faţă de 5,5% în 2007. În 2010, banca a virat spre sectorul companiilor – practic singurele care au mai luat credite, aceasta urcând la o pondere de peste 60% în portofoliul de credite.

Grecii de la Alpha Bank nu au turat motoarele creditării pe măsura celor doi competitori de mai sus şi astfel au alunecat de pe locul 4 pe 6, pierzând circa 0,2% din cota de piaţă.

Chiar dacă au făcut eforturi să majoreze creditarea cu mult peste media pieţei, şi italienii de la UniCredit au pierdut un loc în clasament, ajungând pe 7, în condiţiile în care cota lor de piaţă după active a intrat sub pragul de 6%. Criza nu a adus oportunităţi de creştere a bilanţurilor pentru toate băncile mari, Volksbank şi Bancpost ieşind în evidenţă cu scăderile înregistrate.

Volksbank, care sărise până pe locul al treilea după anii de boom ai creditării, a alunecat anul trecut pe poziţia a opta, în condiţiile în care a fost nevoită să suspende acordarea de credite de retail şi a început o restructurare a afacerilor.

În cazul Bancpost, 2010 a fost conti - nuarea unui declin constant în ultimii ani, banca grecilor de la EFG Eurobank intrând cu cota de piaţă chiar sub pragul de 4% şi ocupând poziţia a noua în clasament. Această poziţie îi este însă ameninţată de olandezi, care se află la numai 0,4 puncte procentuale în urmă.

ING a continuat extinderea pe retail în 2010, atingând pragul strategic de un milion de clienţi. Olandezii şi-au propus să crească mai repede decât piaţa, iar o asemenea politică a însemnat şi atragerea de clienţi de la competiţie, rezultând o cotă de piaţă de peste 3,5%.

De cealaltă parte, cota Bancpost – care împlineşte 20 de ani, a scăzut de la aproape 5,3% în 2007 la 3,9% în 2010. Din acest an banca are însă un nou CEO, Peter Weiss, recunoscut pe piaţă după cei patru ani în care a condus ABN Amro şi de la care grecii aşteaptă stabilizarea şi apoi relansarea afacerilor.