Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a susţinut că şi Executivul, şi Legislativul trebuie să ţină cont de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, astfel încât să nu mai fie România în situaţia de a construi injustiţia prin reglementări.
Concret, ministrul Predoiu s-a referit la modificarea Legii 24/2000 privind tehnica legislativă, în care să se prevadă că atât Executivul, cât şi Legislativul să ţină cont de jurisprudenţa CEDO, astfel încât "să nu mai fie România în situaţia în care să construiască injustiţa prin reglementări, ci să se dea posibilitatea ca justiţia să facă dreptate pe baza reglementărilor".
"Cu alte cuvinte, trebuie să eliminăm rapid din legislaţie toate prevederile care contravin jurisprudenţei CEDO, în caz particular în ce priveşte retrocedarea proprietăţilor", a afirmat, joi, Cătălin Predoiu, la Conferinţa internaţională privind problematica restituirii proprietăţilor şi a acordării compensaţiilor băneşti din perspectiva jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO).
Ministrul Justiţiei a afirmat că există un grup de lucru interministerial care cooperează pentru evaluarea soluţiilor care se impun, după decizia CEDO în cauzele pilot, prin care România este obligată, în următoarele 14 luni, să-şi schimbe legislaţia în materia proprietăţii.
În octombrie 2010, CEDO a impus aceste modificări în termen de 18 luni.
"Cred că în următoare două-trei luni să putem prezenta acest pachet de măsuri care să conducă la implementarea în legislaţie a concluziilor din deciziile pilot", a precizat Predoiu.
Totodată, el a precizat că a discutat chestiunea despăgubirilor foştilor proprietari, inclusiv cu oficialii CEDO, urmând a fi creionat pachetul de soluţii.
În luna decembrie 2010, premierul Emil Boc a dispus constituirea unui comitet, format în principal din miniştrii implicaţi, care să propună modificări la legislaţia de restituire a proprietăţilor, după ce Curtea Europeană a Drepturilor Omului statuase cu douaă luni în urmă că României trebuie să schimbe legile din domeniu, în maximum 18 luni.
"Comitetul are ca atribuţii principale identificarea soluţiilor optime care să conducă la eficientizarea procesului de restituire a proprietăţilor şi elaborarea unor proiecte de acte normative care să conțină propunerile în domeniu", se arată în decizia semnată de şeful Guvernului pentru constituirea comitetului.
Comitetul este format din miniştrii Justiţiei, Finanţelor, Administraţiei şi Internelor, Agriculturii, Mediului, Afacerilor Externe, precum şi din preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor şi consilierul de stat Cynthia-Carmen Curt din aparatul propriu de lucru al premierului.
"Activitatea Comitetului, ce trebuie să ţină seama de recomandările Curţii Europene a Drepturilor Omului din Hotărârea din 12 octombrie 2010 în cauza Maria Atanasiu şi alţii împotriva României, are ca scop final punerea în executare a acestei hotărâri, în ceea ce priveşte măsurile generale dispuse de Curte", se arată în decizia semnată de premier.
Comitetul va elabora proiectele de acte normative pentru modificarea legislaţiei în termen de 30 zile de la identificarea soluţiilor de eficientizare a procesului de restituire a proprietăţilor.