APMGR: Producătorii ar lansa de 3 ori mai multe medicamente dacă finanţarea sănătăţii ar fi coerentă

"Dacă s-ar asigura o finanţare cât de cât coerentă a sistemului sanitar, orice producător de medicamente generice, ar aduce de trei ori mai multe medicamente în ţară", a explicat Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR) şi directorul general al companiei farmaceutice Terapia Ranbaxy.

El a adăugat că în prezent producătorii preferă să lanseze pe piaţă în special medicamente fără prescripţie medicală (OTC-uri), precizând că preţul acestor produse s-a majorat anul trecut cu 15%.

"Producătorii de generice în loc să lanseze produse serioase pe care le au la nivel de corporaţie în restul Europei, aduc pe piaţa din România în special medicamente fără prescripţie, pentru că nu sunt afectaţi de politica de preţ şi nici de încasări", a adăugat Damian.

Astfel, potrivit reprezentantului APMGR, finanţarea este una dintre probleme majore ale sistemului sanitar, termenele de plată ale facturilor ajungând şi la 9-10 luni.

"Ceea ce nu funcţionează în România este cultura de generic. Pacientul nu este suficient de educat să ceară în farmacie dacă există un echivalent cu aceeaşi moleculă, dar mai ieftin. Această problemă pleacă de la lipsa unei finanţări coerente. În fiecare lună farmacistul trebuie să ştie că îi vine de la Casă (Casa Naţională de Asigurări de Sănătate n.r.) o sumă de bani. În acest moment, farmaciile primesc de la Casă reţetele eliberate în urmă cu 9-10 luni şi automat vor încerca să vândă pacientului un medicament mai scump, ceea ce e normal, pentru că iau o coplată mai mare", a adăugat Damian.

El a precizat că prin încurajarea consumului de medicamente generice se pot realiza economii la bugetul de stat şi poate fi crescut numărul pacienţilor care beneficiază de tratament, precum şi al zilelor de tratament.

Cu toate acestea, peste 1.500 de medicamente care au preţuri aprobate în România, în catalogul de preţuri, nu sunt comercializate, obligând pacienţii să plătească o coplată suplimentară pentru alte medicamentele.

"Problema este că sunt foarte multe produse în România care deşi au preţ aprobat nu sunt comercializate, pentru că cele mai multe dintre ele au preţ foarte mic şi nu prezintă interes să fie aduse în piaţă. Ele induc în eroare sistemul de referenţiere, care se raportează la ceea ce se crede că există în piaţă, însă acesta funcţionează greşit dacă nu există aceste produse, ceea ce este contra interesului pacientului", a arătat Damian.

Guvernul intenţionează să revizuie lista medicamentelor compensate sau eliberate gratuit, pentru a diminua numărul acestora şi a le înlocui pe cele rămase cu medicamente mai ieftine, potrivit scrisorii de intenţie convenită de Guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) la finalul evaluării din ianuarie-februarie, document obţinut de MEDIAFAX.

"Lista de molecule din România este extrem de generoasă, însă sistemul de rambursare are întotdeauna ca referinţă cea mai ieftină moleculă dintr-o clasă. Nu trebuie să excludem molecule de pe listă atât timp cât ai un sistem de referinţă pe clasă terapeutică. (...) Se pot scoate acele produse care nu sunt comercializate şi automat referinţa se schimbă în favoarea pacientului. Este de fapt o problemă de coordonare între activitatea Ministerului şi activitatea Casei", a mai spus Damian.

De asemenea, Damian consideră că pentru încurajarea consumului de generice medicii şi farmaciştii ar trebui să beneficieze de anumite facilităţi şi să poată prescrie, respectiv să recomande medicamente după marcă, şi nu după moleculă.

"Dacă medicii şi farmaciştii dovedesc că din bugetele pe care le au la dispoziţie le-au folosit judicios, au prescris şi recomandat generice, atunci parte din economia rezultată poate să se întoarcă la medic sau la farmacist. Medicul trebuie să fie lăsat să prescrie mărci de generice. Este o practică utilizată în Cehia, Slovacia, în foarte multe ţări, şi a creat o cultură generică", a menţionat preşedintele APMGR.

Dragoş Damian a adăugat Ministerul Sănătăţii, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Agenţia Naţională a Medicamentului ar trebui să colaboreze pentru crearea unui sistem progeneric în România.

"Sunt absolut convins că vor fi date reglementări care nu vor folosi medicamentelor generice până în momentul în care autorităţile vor înţelege că trebuie să lucreze între ele, dar şi cu producătorii de medicamente generice care înţeleg cum funcţionează regulile", a afirmat Damian.

Piaţa farmaceutică din România s-a ridicat anul trecut la 9,62 miliarde de lei, conform datelor firmei de cercetare şi studii de piaţa Cegedim. Potrivit lui Damian, segmentul de generice reprezintă aproximativ 25% din piaţa de profil.

Principalele companii cu activitate pe segmentul genericelor sunt Antibiotice, Terapia-Ranbaxy, Zentiva, Biofarm, Gedeon-Richter, Labormed, Sandoz, Actavis, Teva şi Egis.