Tinerii români nu au cunoştinţe clare despre ce înseamnă corupţia şi nu fac diferenţa între corupţia mică şi mare, dar cei mai mulţi dintre ei recunosc că au dat bani sau cadouri pentru a-şi rezolva mai repede anumite probleme, rezultă dintr-un sondaj la care au participat 1.300 de tineri.
Elevii şi profesorii din 70 de licee din Bucureşti vor fi informaţi şi stimulaţi să se implice în acţiuni de anticorupţie, în carul proiectului "Tinerii împotriva corupţiei" lansat, marţi, de Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, Direcţia Generală Anticorupţie şi Asociaţia "Pro Democraţia".
În cadrul proiectului a fost realizat un sondaj care a vizat 1.300 de tineri cu vârsta între 16 şi 26 de ani, din municipiile Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Buzău şi Focşani
Rezultatele sondajului indică faptul că 24 la sută dintre tineri definesc corupţia prin "şpagă" sau "mită", 13 la sută prin "abatere de la lege" şi 11 la sută prin "act rău, dăunător, imoral".
Totodată, potrivit rezultatelor sondajului, "24 la sută dintre tineri pun semn de egalitate între corupţie şi şpagă, 40 la sută nu ştiu să dea exemple concrete de «corupţie mare», 32 la sută nu ştiu ce este «corupţia mică»".
Rugaţi să dea exemple de cazuri de corupţie, 21 la sută au răspuns generic "darea şi luarea de mită", 15 la sută au menţionat "conducerea, puterea, guvernul sau parlamentarii", 13 la sută au menţionat "şpaga la poliţie" şi 12 la sută sistemul sanitar.
De asemenea, 37 la sută dintre persoanele intervievate au definit corupţia "mare" ca fiind corupţia la nivel înalt, făcând referire la politicieni, oamenii aflaţi la conducerea ţării, iar 10 la sută cred că aceasta are legătură cu sume foarte mari de bani.
Nouă la sută dintre participanţii la sondaj au afirmat că se vorbeşte de "mica corupţie" atunci când aceasta are loc la nivel local, iar şapte la sută cred că este vorba de situaţii în care sunt vehiculate sume mici de bani.
Mai mult de jumătate dintre respondenţi susţin că au fost nevoiţi să dea o sumă de bani sau un cadou pentru a le fi rezolvată o problemă în spital, 26 la sută în liceu, 21 la sută în şcoala generală, 19 la sută la poliţia rutieră şi 15 la sută la universitate.
Majoritatea celor care afirmă că au dat bani sau cadouri pentru a le fi rezolvată o problemă recunosc că au făcut acest lucru din proprie iniţiativă, fără a aştepta să li se ceară.
"54 la sută dintre tineri recunosc că au dat şpagă, în special la medici, iar 42 la sută au dat bani sau cadouri fără a li se cere acest lucru şi doar zece la sută pentru că li s-a cerut", rezultă din centralizarea răspunsurilor.
Totodată, 86 la sută dintre tinerii care au participat la sondaj au afirmat că lor sau părinţilor lor li s-a cerut să dea bani pentru a contribui la fondul clasei sau al şcolii, 61 la sută au dat bani pentru cadouri sau mici atenţii destinate cadrelor didactice pentru ca acestea să aibă o atitudine binevoitoare, 59 la sută pentru a asigura protocolul pentru cadrele didactice care supravegheau anumite examene, iar 29 la sută au plătit meditaţii la un anumit profesor întrucât acesta solicitase acest lucru.
În opinia tinerilor, corupţia poate fi "bună" atunci când uşurează lucrurile la medic sau când ajută la obţinerea mai rapidă a unor lucruri sau servicii.
Pentru reducerea corupţiei, 17 la sută dintre tineri cred că ar trebui, prin educaţie, schimbate mentalităţile, 15 la sută că ar trebui schimbată clasa politică, iar 13 la sută că ar trebui înăsărite pedepsele.
Proiectul "Tinerii împotriva corupţiei" îşi propune să atragă atenţia tinerilor asupra fenomenului de corupţie şi îi va îndemna să ia atitudine. Tinerii vor analiza şi vor dezbate teme de actualitate şi vor căuta soluţii pentru acestea.