Guvernul se teme că băncile vor creşte costul de investiţii dacă li se impune o taxă de solidaritate

Mai mulţi senatori PDL propun ca instituţiile financiare şi instituţiile de credit să achite o taxă de solidaritate anuală de 2,5% din valoarea profitului pe anul precedent, care se va face venit la bugetul asigurărilor sociale, măsura urmând să fie aplicată pe o perioadă de trei ani.

Argumentele senatorilor democrat-liberali se referă la faptul că, ani de zile, profitul realizat de bănci a fost constituit din "comisoane şi taxe abuzive pretinse clienţilor, la niveluri nepermis de mari în ţara lor de origine", precum şi că taxa de solidaritate reprezintă o necesitate pentru statul român.

Subiectul a fost discutat în şedinţa de săptămâna trecută a Guvernului, care trebuie să transmită Parlamentului propriul punct de vedere la această iniţiativă, iar miniştrii au apreciat că problema "merită reflecţie", dar că trebuie avută în vedere şi poziţia Comisiei Europene (CE), au declarat agenţiei MEDIAFAX surse guvernamentale.

Membrii Guvernului au discutat pe baza unui document care include punctele de vedere formulate de către Ministerul Finanţelor, Ministerul Justiţiei, Banca Naţională a României şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, material care relevă reţinerea acestor instituţii de a accepta introducerea unei astfel de taxe în afara normelor UE.

În documentul obţinut de MEDIAFAX, Ministerul Finanţelor atenţionează că introducerea unei astfel de taxe de solidaritate va avea un impact negativ asupra mediului de afaceri, care poate fi multiplicat de un comportament restrictiv al sectorului bancar.

"Ca răspuns la această măsură, este posibilă creşterea costurilor de tranzacţionare, precum şi a primelor de risc şi de lichiditate, de natură să conducă la amplificarea costurilor de finanţare a investiţiilor şi, în consecinţă, la reducerea profitabilităţii celorlalte societăţi comerciale. De asemenea, măsura poate afecta proiectele investitorilor străini, acţionari în sistemul bancar, deoarece în anul 2010 investiţiile străine în sectorul bancar au reprezentat 23% din totalul investiţiilor străine, iar o majorare a fiscalităţii poate diminua aceste fluxuri de capital", consideră Ministerul Finanţelor.

Instituţia arată totodată că în analiza propunerii legislative trebuie avut în vedere şi faptul că la nivel european se află în discuţie, pentru sectorul financiar, o taxă asupra tranzacţiilor financiare/pe activităţi financiare, care este analizată ca o sursă de alimentare a bugetului UE, iar introducerea unei taxe sau impozit la nivel naţional ar majora sarcina fiscală pentru contribuabilii români cu activitate în domeniul financiar.

Documentul include şi opinia Băncii Naţionale a României, conform căreia decizia privind taxarea sectorului bancar din România trebuie să fie concordantă cu orientările şi reglementările în curs ale Uniunii Europene, precum şi cu cele care urmează să fie adoptate la nivelul UE şi aplicate tuturor statelor membre.

Ministerul Justiţiei a transmis Guvernului că nu are "observaţii de neconstituţionalitate" în cazul acestei taxe, în timp ce Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a informat că nu consideră oportună adoptarea acestei iniţiative anterior existenţei unei decizii politice la nivel internaţional şi european în domeniul taxării tranzacţiilor şi activităţilor financiare.

Iniţiativa senatorilor PDL a primit avizul favorabil al Consiliului Legislativ, care însă a avut şi observaţii şi propuneri la fiecare dintre cele cinci articole ale acesteia, unele legate de menţionarea explicită a instituţiilor asupra cărora se va aplica taxa de solidaritate, de menţionarea naturii şi caracterului acestei taxe şi de definirea acesteia.

Iniţiatorii solicită procedură de urgenţă în cazul acestei legi, care ar urma să fie introdusă pe ordinea de zi a comisiilor de specialitate.