Reding: Acţiunile la frontierele române demonstrează că justiţia începe să funcţioneze în România

Viviane Reding a apreciat acţiunile anticorupţie de la graniţele României.

"În legătură cu demiterea şefului vămilor din România, e ca povestea cu paharul pe jumătate gol sau pe jumătate plin. Mie mi se pare foarte pozitiv ca într-un stat membru, oameni acuzaţi de corupţie să fie prinşi de justiţie, pentru că dacă n-ar fi prinşi de justiţie, ar fi şi mai rău. Deci, a da exemplu, a spune «corupţia nu e permisă, o să fiţi pedepsiţi» e un lucru foarte bun, e direcţia pe care trebuie mers, e un semn că justiţia începe să funcţioneze", a declarat comisarul pentru Justiţie, în emisiunea "Internationales", realizată de RFI, TV 5 şi ziarul Le Monde.

Comisarul spune că aderarea la Spaţiul Schengen are două dimensiuni: una tehnică şi una politică.

"După ce Comisia face raportul tehnic, statele membre trebuie să spună în unanimitate dacă cele două pot fi integrate în club. Aici survine problema, pentru că există mai multe state membre care spun «Nu» pentru moment. Cât timp ele spun «Nu» va fi nu , acordul trebuie să fie unanim", explică Viviane Reding.

Franţa şi Germania consideră că România şi Bulgaria ar trebui primite în Schengen numai dacă înregistrează progrese în lupta împotriva corupţiei şi în reformarea sistemului judiciar.

Finlanda s-a raliat Germaniei şi Franţei şi a refuzat, la rândul său, intrarea României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen de liberă circulaţie a persoanelor în cadrul UE, potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului finlandez.

Săptămâna trecută, Olanda s-a alăturat şi ea oficial grupului de ţări care spun nu aderării României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen.

Spaţiul Schengen include 25 de state membre şi permite unui număr de peste 400 de milioane de cetăţeni să circule liber.