Sute de şcoli rămân, de miercuri, fără conducere, pentru că odată cu intrarea în vigoare a Legii educaţiei directorii detaşaţi nu mai pot semna acte sau manageria unităţile iar deocamdată nici nu pot fi înlocuiţi, ceea ce va duce la blocarea acelor şcoli, a spus liderul "Spiru Haret", Marius Nistor.
"Este grav că, începând de miercuri, directorii unităţilor şcolare care au fost numiţi pe baza unei detaşări în interesul învăţământului, şi nu în urma unui concurs, îşi încetează activitatea şi nu mai pot semna niciun document şcolar. Cei care ar trebui să îi înlocuiască ar trebui să facă parte din Corpul Naţional de Experţi, iar acest corp nu există, urmează să se creeze. Nu există, deci, nicio bază legală pentru aceşti directori de a mai semna documente şcolare şi de a mai asigura managementul unităţilor şcolare, astfel se va bulversa sistemul de învăţământ. Sunt lucruri la care reprezentanţii Ministerului Educaţiei nu s-au gândit", a declarat, miercuri, preşedintele executiv al Federaţiei "Spiru Haret", Marius Nistor.
Liderul sindical a precizat că un prim dezavantaj pentru toţi salariaţii din învăţământ şi pentru toţi beneficiarii de educaţie este faptul că, din 9 februarie, Legea Educaţiei Naţionale "generează un vid legislativ educaţional", deoarece toate celelalte regulamente, metodologii şi legi care au stat la baza funcţionării sistemului educaţional sunt abrogate. În situaţia în care nu s-au elaborat noile metodologii, articole prevăzute în lege se aplică din momentul intrării ei în vigoare.
Nistor a dat ca exemplu pierderea dreptului de reducere a normei didactice cu două ore, stabilit prin statutulul personalului didactic, pentru cei care au grad didactic şi vechime peste 25 de ani. El a spus că eliminarea acestui drept duce la disponibilizări.
Liderul Federaţiei "Spiru Haret" a mai spus că o altă problemă o reprezintă faptul că pensionarea cadrelor didactice se va face la momentul împlinirii vârstei de pensionare, ceea ce înseamnă că în unele cazuri acest lucru se va întâmpla chiar în mijlocul anului şcolar. El a precizat că acest lucru va reprezenta un dezavantaj foarte mare pentru elevi, care sunt "beneficiarii primari ai serviciilor educaţionale oferite de sistem şi sunt în centrul atenţiei acestei guvernări".
Totodată, potrivit lui Nistor, sunt structuri ale consiliului de administraţie care nu vor fi funcţionale, pentru că prin Legea educaţiei se stipulează că vor fi CA formate din şapte, nouă sau 13 membri, iar varianta cu şapte membri nu mai este valabilă atâta vreme cât unităţile şcolare îşi obţin personalitate juridică pentru un număr mult mai mare de elevi.
"Legea va duce la comasarea unităţilor şcolare, la dispariţia unităţilor şcolare, la politizarea excesivă a sistemului de învăţământ, pentru că în situaţia în care avem unităţi şcolare unde predarea se face în limba maternă, iar directorii trebuie să cunoască această limbă, numirea lor depinde de acordul grupului parlamentar al minorităţii respective. Ce rol are această prevedere a legii? De când grupurile parlamentare se implică în numirea unor directori? Este pur şi simplu un abuz şi o gravă eroare", a spus Nistor.
Nistor a mai spus că Legea educaţiei are şi un articol foarte bun, respectiv cel referitor la stabilirea efectivelor maxime de elevi la clasă. El a precizat însă că, de exemplu, la nivel liceal clasele vor avea maximum 30 de elevi, dar în prezent există foarte multe care depăşesc 30 de elevi, astfel că ar trebui să se formeze alte clase, acest lucru fiind imposibil.
"Bugetul educaţiei naţionale este sub 3,5 la sută şi nu poţi angaja personal suplimentar, astfel că aceste scindări sunt imposibile şi, drept urmare, sistemul ar trebui să funcţioneze cu încălcarea legii. În vechea lege era prevăzută posibilitatea ca Ministerul Educaţiei şi inspectoratele şcolare să dea derogare privind efectivele de elevi la clasă, actuala lege nu prevede această derogare. Pentru noi, este un lucru benefic dacă s-ar realiza scindarea claselor, astfel încât să avem până în maximum 30 de elevi la clasă sau 25, sau 20 de elevi, în funcţie de nivelul de învăţământ. Noi ştim foarte clar că nu se vor face scindările de rigoare şi nu se vor angaja oameni care să acopere necesarul de posturi care se creează astfel. Iată cum, dintr-un lucru bun, poţi genera instabilitate şi haos în sistem, care va afecta elevii şi părinţii", a mai spus liderul Federaţiei "Spiru Haret".
În opinia lui Nistor, sunt foarte multe discriminări promovate de această lege, dând exemplul directorilor de şcoli, care, pentru a ocupa această funcţie, trebuie să facă parte din Corpul Naţional al Experţilor, în timp ce inspectorii sau directorii din MECTS, consilierii ministrului, sutele de oameni angajaţi în minister nu trebuie să facă parte dintr-un astfel de corp.
"Presupun că ei trebuie să aibă doar statutul de titular al partidului care se află la putere", a afirmat liderul "Spiru Haret".
Si reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) susţin că intrarea în vigoare, începând de miercuri, a Legii educaţiei duce la distrugerea iremediabilă a sistemului de educaţie, urmând să fie reduse 15.000 de posturi şi să se modifice ciclurile de învăţământ fără a fi asigurată infrastructura necesară.
Noua Lege a educaţiei a fost publicată în Monitorul Oficial din 10 ianuarie. Unele prevederi din Legea educaţiei vor fi aplicate începând de miercuri, 9 februarie, la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar pentru altele actul normativ prevede intrarea în vigoare la alte date.