Acţiunea în forţă a anchetatorilor anticorupţie la graniţe, fără precedent

Hotărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), din iunie 2010, privind combaterea evaziunii fiscale a generat declararea războiului împotriva fraudei, a micii corupţii, a contrabandei la graniţele statului, implicând forţe ale Poliţiei, Parchetelor, Serviciului Român de Informaţii, Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă, ale Direcţiei Generale Anticorupţie.

Mai mult, Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 45 privind unele măsuri pentru combaterea evaziunii fiscale, adoptată în 23 iunie 2010, a transformat infracţiunile de evaziune fiscală şi contrabandă în infracţiuni grave, astfel că pot fi folosiţi investigatori sub acoperire, se pot face interceptări audio-video, precum şi livrări supravegheate.

Totodată, fiind modificată Legea 39/2003 privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, anchetatorii au putut pune sub urmărire grupurile de mic trafic, ceea ce a relevat amploarea fenomenului la frontierele statului, cu implicarea directă chiar a celor care trebuiau să aplice legea.

Tocmai sesizările potrivit cărora oameni în poziţii importante în instituţii tratau cu evazioniştii/contrabandiştii au determinat toate autorităţile să se implice în combaterea aşa-zisei micii/medii corupţii, deşi printre acestea, unele păreau să nu dorească succesul operaţiunii.

Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor Pro Lex arată, marţi, într-un comunicat: "Contrar percepţiei publice, sub aspectul sumelor obţinute, înainte de aderarea la UE vǎmile de interior erau mai importante decât vǎmile de frontierǎ, iar dupǎ intrarea în UE, accizele sunt mai importante decât vǎmile. Sumele pot proveni din colecta zilnicǎ a micului trafic şi a mǎrfurilor subevaluate cantitativ sau valoric, precum şi din diferenţa de încadrare tarifarǎ. De asemenea, sume importante de bani sunt plǎtite sub formǎ de abonament sau finanţare a campaniilor electorale".

Pro Lex mai spune că elemente ce au favorizat sau au contribuit la buna funcţionare a sistemului infracţional la frontieră au fost promovarea temporarǎ a şefilor de turǎ, şefilor de vamǎ (a se vedea cazul vǎmii Halmeu) şi directorilor de regionale, permutǎri de lucrǎtori vamali prin îndepǎrtarea unora şi aducerea altora etc.

Cazul de la vama Halmeu a fost semnalul pentru acest an. Cazul a uluit, poate, doar pe cei din afara sistemului, însă practica jurisdicţional-politică era deja cunoscută.

Direcţia Naţională Anticorupţie face verificări cu privire la Nicoleta Dobrescu, fost şef al Biroului Vamal Halmeu, care ar fi cerut şi primit peste 300.000 de euro de la 11 persoane din Satu Mare - oameni de afaceri, administratori de magazine duty-free şi contrabandişti de ţigări -, spunându-le că va folosi aceşti bani pentru a-şi cumpăra funcţia de conducere în cadrul biroului. Probabil, după poziţionare, conducerea vamală ar fi "recuperat creanţele".

Nicoleta Dobrescu mai este cercetată într-un alt dosar după ce, alături de alţi lucrători vamali, ar fi semnat declaraţii vamale pentru un export fictiv de 2,5 milioane de euro.

Totuşi, de săptămâna trecută, statul a făcut public faptul că a început să reacţioneze. Aşa au fost arestaţi cei 59 de poliţişti de frontieră şi vameşi de la punctul de trecere Siret.

Marţi, Parchetul Tribunalului Argeş a înregistrat o premieră prin ridicarea a 40 de persoane implicate în contrabandă cu ţigări, după 70 de percheziţii. Acţiunea acestui parchet a fost posibilă tocmai în urma modificărilor legislative, care au dat competenţă de investigare acestei structuri.

În paralel, Direcţia Naţională Anticorupţie, alături de Direcţia Generală Anticorupţie, poliţişti, jandarmi, a declanşat o amplă acţiune la punctele de graniţă din vestul ţării, având în vizor peste o sută de persoane - poliţişti şi vameşi - implicate în fapte ilegale.

Surse judiciare susţin că pionul principal în ampla acţiune anticorupţie de la graniţe este chestorul Ioan Buda, şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră, alături de el toţi ceilalţi şefi de instituţii implicându-se în răfuiala cu corupţii şi evazioniştii.

Acţiunile din ultimele zile relevă faptul că, atunci când există voinţă şi când instituţiile implicate renunţă la orgolii, rezultatele pot fi spectaculoase.

Din păcate, astfel de acţiuni ce par a veni prea târziu dau apă la moară europenilor sceptici că România este pregătită să adere la spaţiul Schengen, care include 25 de state membre şi permite unui număr de peste 400 de milioane de cetăţeni să circule liber.