Schimbarea sistemului de vot pentru primari într-un tur nu ar modifica aproape deloc rezultatul final al alegerilor, acesta variind în limita a aproximativ un procent, susţine un studiu al IPP bazat pe date de la alegerile locale din 2008.
Potrivit studiului IPP, una dintre consecinţele schimbării sistemului de vot a primarilor într-un singur tur ţine de reprezentativitatea rezultatului, primarii câştigători având un suport electoral cu aproximativ 17% mai mic.
IPP arată, într-un comunicat remis luni agentiei MEDIAFAX, că voturile obţinute de primarii aleşi în 2008 proveneau de la 5,78 milioane de persoane, iar dacă edilii ar fi fost aleşi într-un tur, suma voturilor pe ţară ar fi fost de 4,77 milioane.
Studiul IPP arată totodată că, din punctul de vedere al consecinţelor asupra rezultatelor politice, într-un număr de 387 de primării din ţară, reprezentând 12% din totalul primăriilor, rezultatul final la vot ar fi putut fi diferit. Studiul arată că, dintre cele 387 de localităţi, 48 sunt oraşe, iar unul este municipiu, reşedinţă de judeţ - Bistriţa.
Totodată, analiza IPP indică faptul că, dacă sistemul s-ar fi schimbat înainte de alegerile locale din 2008, PNL ar fi fost mai afectat decât celelalte partide mari din punctul de vedere al numărului de mandate obţinute, în timp ce PSD ar fi câştigat mai mulţi primari dar ar fi pierdut localităţi mari ca număr de alegători.
Institutul prezintă şi date concrete, potrivit cărora PSD ar fi câştigat în plus 16 mandate de primar, faţă de rezultatul din 2008, PDL ar fi câştigat în plus 31 de mandate, PNL ar fi pierdut 21 de mandate, UDMR ar fi câştigat încă 8 mandate, iar PC ar fi pierdut 7 mandate. Totodată, potrivit IPP, candidaţii independenţi ar fi pierdut 10 mandate.
"Institutul pentru Politici Publice critică partidele de la guvernare pentru modul în care au anunţat intenţia modificării legislaţiei electorale fără a analiza impactul schimbărilor propuse", se mai arată în comunicat.
O propunere legislativă de modificare a articolului 97 din Legea nr 267/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale a fost depusă, în 15 noiembrie 2010, de un grup de parlamentari PDL, PSD+PC, independenţi, ai minorităţilor naţionale şi deputatul PNL Pavel Horj.
Conform proiectului de lege, alineatul doi al articolului 97 ar urma să stipuleze că "este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate în primul tur de scrutin", al treilea alineat precizând că "în caz de balotaj se va organiza un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care vor participa doar candiaţii care se află în această situaţie".
Proiectul se află la Senat, în calitate de primă Cameră sesizată.
Membrii coaliţiei de guvernare au convenit să susţină modificarea legii privind alegerile locale astfel încât primarii să fie aleşi într-un tur de scrutin, dar nu au stabilit încă dacă legea electorală aflată în prezent în vigoare va fi modificată prin proiectul de lege care a fost deja depus la Parlament sau printr-un proiect de lege elaborat de Guvern, declara recent ministrul Culturii, Kelemen Hunor.