FMI a cerut Guvernului să plătească de la buget despăgubirile pe care CNVM a fost obligată în instanţă să le achite deponenţilor FNI, Executivul refuzând în această fază a negocierilor să accepte solicitarea, argumentând că instituţia este autoritate independentă şi trebuie să îşi asume aceste plăţi
"Fondul Monetar Internaţional a cerut ca statul să suporte plata despăgubirilor către deponenţii la FNI impuse Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare, invocând că bugetul acestei instituţii nu permite efectuarea unor astfel de plăţi", au declarat agenţiei MEDIAFAX surse participante la negocierile dintre Guvern şi FMI.
Potrivit acestora, Executivul a refuzat însă, în această fază a negocierilor, să accepte solicitarea FMI, arătând că CNVM este o instituţie independentă care trebuie să îşi asume obligaţia plăţii despăgubirilor.
"Guvernul consideră că, aşa cum statutul de structură independentă a blocat tăierea salariilor pentru angajaţii CNVM, acelaşi statut atrage şi obligaţii, precum respectarea deciziilor instanţei judecătoreşti", au arătat sursele.
În toamna anului trecut, alături de Nicolae Popa, Ioana Maria Vlas şi alţi inculpaţi în dosarul FNI, Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a fost obligată prin sentinţă definitivă şi executorie emisă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie să achite despăgubiri către cei 130.798 reclamanţi în dosarul FNI. Sentinţa a fost motivată prin faptul că CNVM este vinovată de faptul că, în perioada 1999-2000, a permis funcţionarea FNI deşi acesta nu mai avea depozitar.
Suma exactă impusă CNVM nu a fost calculată, deoarece pentru fiecare plată trebuie luată suma investită iniţial şi indexată cu rata inflaţiei. Surse oficiale declarau, în luna octombrie 2010, că valoarea plăţilor este estimată la 50-60 milioane euro, echivalentul a jumătate din cât a plătit Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) către păgubiţii FNI în ultimii cinci ani şi mult peste bugetul Comisiei, care aşteaptă o soluţie din partea Guvernului.
Obligaţiile de plată ale CEC Bank faţă de deponenţii FNI au fost preluate în 2001 de către AVAS.
În toamna anului trecut, preşedintele AVAS, Aurelian Popa, a declarat, pentru MEDIAFAX, că cea mai mare problemă cu care se confruntă instituţia este faptul că are conturile blocate de foştii deponenţi FNI şi a propus Guvernului, printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă, ca o parte a bugetului, respectiv sumele primite de la Secretariatul General al Guvernului, să nu poată fi executate silit, astfel încât autoritatea să funcţioneze în continuare şi să obţină venituri pentru plata titlurilor executorii în cazul FNI.
În şedinţa de miercuri, Guvernul a decis, prin ordonanţă de urgenţă, că toate cheltuielile de funcţionare şi de personal ale AVAS, inclusiv cele pentru reprezentarea României în faţa Curţii de Arbitraj, vor fi asigurate integral de la bugetul de stat.
Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare a mai făcut obiectul unor negocieri între Guvern şi FMI în vara anului trecut, după ce Executivul a decis ca şi salariile angajaţilor CNVM, BNR, Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, să fie reduse cu 25%, alături de personalul bugetar.
FMI şi Comisia Europeană au atenţionat atunci că reducerea salarială aplicată în banca centrală şi autorităţile de reglementare din domeniul financiar nebancar subminează independenţa financiară a acestora, încălcând Tratatul UE, iar Guvernul a fost obligat să se angajeze faţă de FMI, prin scrisoare de intenţie, că va reveni asupra acestei decizii.