Sindicate: Premierul a susţinut desfiinţarea contractelor colective, continuă discuţiile

Vicepreşedintele Blocului Naţional Sindical (BNS), Ion Pisc, a declarat, miercuri la finalul întâlnirii de aproximativ trei ore de la Guvern, că "s-au modificat câteva virgule în proiectul Codului Muncii", urmând ca discuţiile pe negocierile colective să continue.

"Cred că desfiinţarea contractelor colective de muncă este o prioritate pentru Guvern, dar este cea mai proastă soluţie. Azi (n.r. miercuri) varianta eliminării acestora a fost rostită de premierul Emil Boc, până acum ea fiind spusă de ministrul Muncii, Ioan Botiş", a precizat Pisc.

Partenerii sociali au ajuns la un consens pe nouă articole de modificare a Codului Muncii, dar "niciunul foarte important, care să aducă ceva nou", a subliniat liderul BNS.

Potrivit liderului UGIR-1903, Cezar Corâci, premierul nu susţine contractele colective la nivel naţional, dar spune că ar trebui să existe cele la nivel de ramură, ceea ce reprezintă, în opinia lui Corâci "un pas înainte".

Preşedintele CNSLR-Frăţia, Marius Petcu, a declarat că în momentul actual, în România, ramurile de activitate nu sunt suficient de solide pentru a negocia cu sindicatele.

În ceea ce priveşte disponibilizările colective, sindicatele spun că acestea pot fi făcute, iar la reangajare să se ţină cont de dreptul de preemţiune, adică acei angajaţi care au fost disponibilizaţi să fie primii solicitaţi la reangajare. A rămas în discuţie perioada pentru care angajatorul este obligat să nu mai facă angajări după disponibilizări colective. Perioada susţinută de sindicate, respectiv nouă luni, este considerată de premier prea mare, acesta propunând o variantă cuprinsă între trei şi şase luni.

Sindicatele au vrut să se asigure, în urma discuţiei de miercuri cu premierul, că şeful Guvernului va susţine varianta negociată cu partenerii sociali în Parlament. "Mesajul ministrului Muncii este acela că indiferent ceea ce vom conveni noi cu patronatele şi chiar în prezenţa premierului, el îşi va susţine varianta în Parlament. Avem angajamentul prim-ministrului că tot ceea ce am convenit în cele două întâlniri şi ce vom conveni în discuţiile viitoare vor fi susţinute în alianţă", a spus Petcu.

Corâci a subliniat că premierul a promis că vineri va discuta cu partenerii sociali "în sfârşit" pe teme economice privind măsuri de relansare a economiei româneşti.

La precedenta întâlnire între partenerii sociali şi Emil Boc, de joi, premierul a acceptat 17 propuneri ale sindicatelor şi patronatelor la Codul Muncii, printre care cea privind perioada de probă la angajare, care să nu depăşească 12 luni pe aceeaşi funcţie, cumulate pentru mai multe persoane, declara preşedintele "Cartel Alfa", Bogdan Hossu.

Printre cele 17 propuneri acceptate este cea care vizează perioada de preaviz, care să fie 20 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi 30 de zile pentru cele de conducere, precum şi cea care se referă la perioada de stagiu pentru absolvenţi la angajare, a precizat Hossu. Guvernul propusese, în proiectul de modificare a Codului Muncii, 20 şi, respectiv, 45 de zile pentru preaviz.

Alte trei articole au rămas, joia trecută, în discuţie, una dintre ele referindu-se la contractele pe perioadă determinată, partenerii sociali propunând ca acestea să fie "de regulă" de doi ani şi, în cazuri excepţionale, să poată fi extinse şi la trei ani, dar doar cu acordul scris al angajatului. O altă propunere se referea la perioada de probă, sindicatele propunând ca aceasta nu depăşească 90 de zile, fie că este vorba de funcţie de execuţie sau de conducere, şi să fie reglementată prin Contractul colectiv de muncă. A treia propunere rămasă în discuţie privea modul de aplicare a Contractelor colective de muncă, a mai spus liderul "Cartel Alfa".

Hossu preciza că premierul vrea să introducă proiectul de modificare a Codului Muncii în Parlament, pe circuitul normal, nu prin asumarea răspunderii.

Cezar Corâci spunea că ministrul Muncii, Ioan Botiş, a precizat că nu acceptă contractele colective de muncă la nivel naţional şi de ramură, iar premierul a propus ca acest subiect să fie rediscutat în întâlnirile viitoare.

Sindicaliştii vor ca termenul de preaviz convenit de părţi în contractul de muncă să nu fie mai mic de 15 zile sau 30 de zile pentru funcţiile de execuţie şi de conducere, în timp ce Guvernul a propus, în proiectul de modificare a Codului Muncii, 20 şi, respectiv, 45 de zile pentru preaviz.

Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mic de 15 zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv nu poate fi mai mic de 30 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere, se arată în proiectul sindicatelor, în timp ce Executivul propune 20 şi, respectiv, 45 de zile.

Totodată, sindicaliştii spun că angajatorul poate renunţa unilateral la clauza de neconcurenţă prevăzută în contract, plata indemnizaţiei de neconcurenţă încetând după minim 30 de zile de la notificarea scrisă a angajatorului privind denunţarea acesteia - din luna următoare notificării scrise a angajatului privind denunţarea acesteia.

În ceea ce priveşte perioada de probă la angajare, Guvernul propune prin proiectul de Cod al muncii 45 de zile pentru funcţii de execuţie şi 120 de zile pentru cele de conducere. Sindicatele vor însă ca perioada de probă să nu depăşească 90 de zile în niciunul dintre cazuri.

Guvernul propune eliminarea interdicţiei de a angaja mai mult de trei persoane pentru acelaşi post în perioada de probă, în timp ce sindicatele se opun abrogării acestei prevederi din actualul cod al muncii.

Sindicaliştii mai vor ca viitorul Cod al muncii să aibă o prevedere prin care în cazul absolvenţilor de studii superioare să constituie stagiu primele şase luni după debutul în profesie al acestora. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul ar urma să elibereze, obligatoriu, o adeverinţă vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă.

În cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii fără încetarea raportului de muncă, sindicaliştii completează propunerea Guvernului referitoare la reducerea timpului de lucru şi a salariului cu menţiunea ca acest lucru să se întâmple "în special" pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.

Sindicaliştii spun că, în cazul reducerii temporare a activităţii, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare pe perioade care depăşesc 30 zile, angajatorul va avea posibilitatea "ca prin negocieri cu sindicatul reprezentativ sau cu reprezentanţii salariaţilor, după caz", să reducă programului de lucru de la cinci la patru zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariului, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului.

Totodată, sindicaliştii vor completarea propunerii Guvernului ca în cazul în care din motive economice este necesară reducerea sau întreruperea temporară a activităţii pentru maximum 15 zile lucrătoare consecutive pe an, cu obligativitatea reluării ei, angajatorul să poată acorda în această perioadă concediu fără plată, cu menţiunea că aceste măsuri trebuie să fie negociate prin contractele colective de muncă aplicabile.

De asemenea, măsura concedierii colective nu presupune o răspundere a angajaţilor în luarea deciziei, ca atare sindicatele nu pot accepta amendamentul referitor la acest aspect. Sindicaliştii nu acceptă abrogarea articolului potrivit căruia angajatorul care a dispus concedieri colective nu poate face noi încadrări pe locurile de muncă ale salariaţilor concediaţi, timp de nouă luni.

În situaţia în care, în această perioadă, se reiau activităţile a căror încetare a condus la concedieri colective, angajatorul are obligaţia de a transmite salariaţilor care au fost concediaţi o comunicare scrisă în acest sens şi de a-i reangaja pe aceleaşi locuri de muncă pe care le-au ocupat anterior, fără examen sau concurs ori perioadă de probă. Salariaţii au la dispoziţie un termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data comunicării angajatorului pentru a-şi da în scris consimţământul cu privire la locul de muncă oferit. În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi nu îşi manifestă în scris consimţământul în termenul prevăzut sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate face noi încadrări pe locurile de muncă rămase vacante.

Contractul individual de muncă pe durată determinată poate fi prelungit şi după expirarea termenului stabilit iniţial, cu acordul scris al părţilor, pentru perioada realizării unui proiect, program sau lucrări, propune Guvernul, în timp ce sindicatele spun că, având în vedere Memorandumul OIM şi practica europeană, amendamentul nu se justifică.

Guvernul vrea ca în noul Cod al muncii să nu mai fie prevăzut ca, la expirarea contractului individual de muncă pe perioadă determinată, pe acel loc de muncă să poată fi angajat un salariat cu contract de muncă pe perioadă nedeterminată, în timp ce sindicatele se opun abrogării acestei prevederi existente în prezent în Codul muncii.

Totodată, Guvernul propune ca, între două misiuni, salariatul temporar să se afle la dispoziţia agentului de muncă temporară. Sindicaliştii susţin rămânerea la formularea din actualul Cod al muncii, adică între două misiuni salariatul temporar să fie la dispoziţia agentului de muncă temporară şi să primească un salariu plătit de agent, care nu poate fi mai mic decât salariul minim brut pe ţară.

Executivul propune ca, pentru fiecare nouă misiune, între părţi să se încheie un contract de muncă temporară, în care vor fi precizate condiţiile în care urmează să se desfăşoare misiunea, durata acesteia, identitatea şi sediul utilizatorului, precum şi modalităţile de remunerare a salariatului temporar. Sindicaliştii vor însă păstrarea formulării în vigoare, adică pentru fiecare nouă misiune între părţi să se încheie un act adiţional la contractul de muncă temporară.

În proiectul Guvernului se propune ca, în perioadele de reducere a activităţii, angajatorul să aibă posibilitatea de a acorda zile libere plătite, din care pot fi compensate eventualele ore suplimentare ce vor fi prestate pe parcursul anului. În opinia sindicatelor, contul de timp în acest sens este "doar sugerat" şi nu prezintă garanţii împotriva abuzurilor.

Totodată, alte prevederi din proiectul Guvernului cu care sindicatele nu sunt de acord se referă la durata normală a timpului de lucru. Guvernul propune ca, în cazul salariaţilor de noapte a căror activitate se desfăşoară în condiţii speciale sau deosebite de muncă, durata de lucru să nu depăşească opt ore pe parcursul oricărei perioade de 24 de ore decât dacă este prevăzut în contractul colectiv de muncă aplicabil şi dacă o astfel de prevedere nu contravine unor prevederi exprese stabilite din contractul de muncă de nivel superior. În această situaţie, angajatorul este obligat să acorde perioade de repaus compensatorii echivalente sau compensare în bani a orelor de noapte lucrate peste durata de opt ore. Sindicatele spun însă că aceste amendamente nu sunt conforme cu dispoziţiile din Convenţia 98 a OIM.

Guvernul propune ca un angajat să aibă cel puţin zece zile lucrătoare de concediu neîntrerupt, în timp ce sindicatele vor ca perioada concediului neîntrerupt să fie de cel puţin 15 zile.

Guvernul vrea să păstreze în noul Cod al muncii prevederea ca liderii sindicali să nu poată fi concediaţi de la locurile de muncă în perioada de mandat sindical, însă vrea să elimine perioada de doi ani după încetarea mandatului. Sindicatele cer însă menţinerea acestei prevederi, care se regăseşte în Codul muncii în vigoare.

În ceea ce priveşte sancţiunile disciplinare dispuse în cazul angajaţilor, sindicatele propun introducerea unei menţiuni referitoare la faptul că, dacă în termen de şase luni salariatul nu primeşte o nouă sancţiune, este reabilitat de drept.

Guvernul propune recuperarea unor eventuale pagube provocate din vina angajatului în 30 de zile după ce i-a comunicat acestuia evaluarea pagubei. Sindicatele se opun acestei propuneri, susţinând că doar instanţa de judecată poate constata vinovăţia şi obligaţia de plată.