CIS: Orice amânare a flexibilizării pieţei muncii întârzie procesul de revenire a economiei

"Creşterea competitivităţii economiei româneşti şi a atractivităţii ei pentru investitori, precum şi consolidarea sectorului privat depind în mare măsură de piaţa forţei de muncă. CIS a arătat de mai multe ori că adoptarea unor reglementări mai flexibile pe piaţa muncii ar putea duce la crearea pe termen scurt a 90.000 de locuri de muncă noi. Cu cât se va întârzia amendarea legislaţiei muncii în acest sens cu atât se va întârzia crearea acestor locuri de muncă care ar contribui la revenirea economiei", a menţionat Ciomag.

Ea a arătat că unele modificări aduse Codului Muncii sunt în spiritul propunerilor CIS elaborate în procesul de dezbatere publică a legislaţiei, dar a menţionat că faţă de acestea organizaţia a transmis o serie de alte propuneri Ministerului Muncii.

Guvernul negociază în prezent cu partenerii sociali proiectul de Cod al Muncii propus de Executiv. Liderii sindicali nu sunt de acord cu mai multe prevederi din proiect, opunându-se în special modificărilor referitoare la concedierile colective, stabilirea duratei de muncă, preavizul la încetarea contractului şi perioada de probă la angajare.

Executivul propune eliminarea interdicţiei de a angaja mai mult de trei persoane pentru acelaşi post în perioada de probă, în timp ce sindicatele se opun abrogării acestei prevederi din actualul cod al muncii.

Sindicaliştii mai vor ca legislaţia să aibă o prevedere prin care în cazul absolvenţilor de studii superioare să constituie stagiu primele şase luni după debutul în profesie al acestora. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul ar urma să elibereze, obligatoriu, o adeverinţă vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă.

În cazul întreruperii sau reducerii temporare a activităţii fără încetarea raportului de muncă, sindicaliştii completează propunerea Guvernului referitoare la reducerea timpului de lucru şi a salariului cu menţiunea ca acest lucru să se întâmple "în special" pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare.

Pe de altă parte, Guvernul vrea să păstreze în noul Cod al muncii prevederea ca liderii sindicali să nu poată fi concediaţi de la locurile de muncă în perioada de mandat sindical, însă vrea să elimine perioada de doi ani după încetarea mandatului. Sindicatele cer însă menţinerea acestei prevederi, care se regăseşte în Codul Muncii în vigoare.

În acelaşi timp, proiectul prevede recuperarea unor eventuale pagube provocate din vina angajatului în 30 de zile după ce i-a comunicat acestuia evaluarea pagubei. Sindicatele se opun acestei propuneri, susţinând că doar instanţa de judecată poate constata vinovăţia şi obligaţia de plată.

La sfârşitul anului trecut CIS şi Camera de Comerţ Americană în România (AmCham Romania) au realizat un set de propuneri privind amendarea Codului Muncii, prin agregarea şi uniformizarea punctelor de vedere a aproximativ 400 de companii membre, reprezentând aproximativ 300.000 de angajaţi, peste o treime din PIB şi trei sferturi din capitalul străin investit în România.

AmCham şi FIC propun, printre altele eliminarea discriminărilor pozitive acordate liderilor sindicali şi reprezentanţilor salariaţilor, prin regimul de protecţie acordat acestora împotriva concedierii, sau cel puţin limitarea acestei protecţii.

De asemenea, cele două organizaţii susţin aplicabilitatea contractului colectiv de muncă la nivel superior doar angajatorilor şi salariaţilor care au participat sau au fost reprezentaţi la negocierea acestuia. În caz contrar, toate măsurile de flexibilizare a relaţiilor de muncă vor fi anulate prin prevederile contractelor colective de muncă care se aplică direct societăţilor şi salariaţilor care nu au participat şi nu au fost reprezentaţi la negocierea acestor contracte.

Alte propuneri vizează dezvoltarea unei eficienţe mai mari în aplicarea criteriului performanţei, prin utilizarea sa în cazul concedierilor individuale pentru motive care nu ţin de persoana salariatului, precum şi eliminarea obligaţiei instituite prin proiectul de lege de a încheia acte adiţionale la contractul individual de muncă şi în situaţiile de modificare unilaterală de către angajator a contractului individual de muncă (de exemplu, delegarea şi detaşarea).

La începutul anului, preşedintele Traian Băsescu a cerut miniştrilor să stabilească termene clare în negocierile cu sindicatele asupra diferitelor proiecte de legi, inclusiv pentru Codul Muncii, afirmând că liderii sindicali încearcă de regulă să blocheze adoptarea unui act prin prelungirea discuţiilor.

Ulterior, ministrul Muncii, Ioan Botiş, a declarat că îşi va susţine în Guvern varianta de modificare a Codului Muncii propusă sindicatelor, dar că documentul poate fi modificat dacă Executivul va decide că sunt recomandări care pot fi preluate.