Sindicate: OIM spune că modificările sindicatelor la Codul Muncii sunt perfect justificate

Confederaţia "Cartel Alfa", CNSLR - Frăţia, Confederaţia Sindicatelor Democratice din România, Blocul Naţional Sindical, Confederaţia Naţională Sindicală "Meridian" au solicitat poziţia tehnică a OIM care să examineze propunerile de modificare ale Codului Muncii şi a proiectului de lege asupra dialogului social, din punct de vedere tehnic, al raportării la standardele internaţionale de muncă, al legislaţiei internaţionale şi al practicilor comparative de muncă.

Organizaţia Internaţională a Muncii a redactat textul Memorandumului tehnic referitor la propunerile de modificare ale Codului Muncii şi a proiectului de lege asupra dialogului social, la solicitarea sindicatelor.

"Răspunsul tehnic al Organizaţiei Internaţionale a Muncii - Biroul de ţară pentru Europa Centrală şi de Est şi observaţiile făcute de specialiştii săi dovedesc, o dată în plus că solicitările sindicatelor cu privire la modificările propuse de Guvern în ceea ce priveşte Codul Muncii sunt perfect justificate", se arată în comunicat.

OIM a remarcat faptul că propunerile Guvernului nu au niciun fundament logic şi a atras atenţia asupra faptului că proiectele de modificare a Codului Muncii, care vor afecta negativ activitatea şi garanţia asupra locului de muncă pentru toţi lucrătorii din România, indiferent dacă activează în mediul privat sau sunt bugetari, nu au fost precedate de nicio expunere de motive şi nu au fost însoţite de o documentare sau o analiză obiectivă a impactului social real.

"Organizaţia Internaţională a Muncii subliniază faptul că doreşte să încurajeze consultările tripartite care stau la baza dialogului social - ca principal mecanism al societăţilor democratice - şi sugerează Guvernului să acorde timp suficient pentru examinarea detaliată a comentariilor tehnice pe care OIM, prin Biroul de ţară pentru Europa Centrală şi de Est, le face proiectului de modificare a Codului Muncii şi a legii dialogului social", se mai arată în comunicat.

Sindicatele şi patronatele se opun concedierilor colective, majorării perioadei de probă la angajare şi a perioadei de preaviz la încetarea contractului, vor să participe la negocierea contractului colectiv de muncă şi propun ca şi patronii să poată face grevă, ca reacţie la protestul angajaţilor.

Cele cinci confederaţii sindicale şi patru confederaţii patronale au semnat documentele cu propunerile de modificare a Codului muncii şi a Codului dialogului social în forma convenită de comun acord, acestea fiind depuse, vineri, la Guvern.

Partenerii sociali nu sunt de acord cu concedierile colective, aceştia ameninţând că dacă Guvernul, care nu a impus desfiinţarea contractelor colective, ci doar a propus acest lucru, va ajunge să desfiinţeze aceste contracte, nu va face decât să scoată toată lumea în stradă.

Atât sindicatele cât şi patronatele exclud posibilitatea existenţei a două contracte colective de muncă la nivel naţional, considerând că nu se poate împărţi societatea românească în două.

Pe de altă parte, sindicatele şi patronatele au insistat să existe principiul "erga omnes" şi la nivel de ramură, pentru eliminarea concurenţei neloiale.

Atât sindicatele, cât şi patronatele vor să existe contracte pe perioadă nedeterminată, Guvernul propunând contractele pe perioadă determinată, de doi-trei ani, pe motiv că astfel s-ar reduce evaziunea fiscală.

În ceea ce priveşte perioadă de probă la angajare, pe care Guvernul o vrea majorată de la 30 la 45 de zile, sindicatele susţin că aceasta ar crea un caracter de instabilitate a locului de muncă, motiv pentru care nu sunt de acord cu propunerea.

Adrian Izvoreanu, reprezentantul Alianţei Confederaţiilor Patronale din România, a precizat că în Codul muncii a fost amintită posibilitatea ca patronii să intre în grevă, ca ripostă la greva angajaţilor, aceasta fiind o practică în mai multe ţări europene, dar a susţinut că aceasta trebuie dezvoltată într-o lege specială.

Potrivit lui Izvoreanu, greva patronală se referă la reacţia angajatorilor la greva angajaţilor, care urmăreşte conservarea proprietăţii în anumite ramuri, fiind vorba de conservarea unor informaţii. Izvoreanu a explicat că dacă o parte dintre angajaţii unei firme declanşează greva, cei care nu s-au raliat la acest proces vor fi practic forţaţi să-şi întrerupă activitatea deoarece "compania îşi închide porţile".

Ministerul Muncii are deja noi propuneri la proiectul de act normativ privind modificarea Codului muncii aflat în dezbatere publică din decembrie 2010. Printre noile propuneri pe care Ministerul Muncii le aduce proiectului de modificare a Codului muncii este şi cea referitoare la sarcina probei în conflictele de muncă. Astfel, în ultima variantă a proiectului de modificare a Codului muncii, obţinută de MEDIAFAX, se arată că sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului. Ministerul Muncii renunţă astfel la intenţia de a obliga angajatul reclamant să aducă probe în conflictele de muncă şi menţine această dispoziţie în sarcina angajatorului.

Ministrul Muncii, Ioan Botiş, îşi susţine în continuare varianta de modificare a Codului muncii propusă sindicatelor, dar este de acord să modifice documentul dacă Executivul va decide că sunt recomandări de la partenerii sociali care pot fi preluate.

Codul muncii şi proiectele de legi privind dialogul social ar trebuie finalizate până la începutul sesiunii parlamentare, aşa cum solicita, recent, premierul Emil Boc.

Guvernul nu a decis deocamdată dacă îşi va asuma răspunderea în Parlament pe proiectul de modificare a Codului muncii.