Preşedintele Senatului, Mircea Geoană, susţine că decizia Curţii Constituţionale va avea "efecte profunde, greu de anticipat", menţionând că România nu are CSM, într-un moment în care monitorizarea pe justiţie continuă, iar aderarea la spaţiul Schengen riscă să fie suspendată pe termen nelimitat.
"Decizia de astăzi a Curţii Constituţionale va avea efecte profunde, care sunt greu de anticipat acum. Într-un moment în care avem probleme majore de credibilitate pe scena internaţională, în care monitorizarea pe justiţie continuă, iar aderarea la spaţiul Schengen riscă să fie suspendată pe termen nelimitat, România nu are acum Consiliu Superior al Magistraturii", spune Geoană, într-un comunicat transmis marţi.
El subliniază totodată că decizia comportă "riscuri majore" şi pe plan intern, lăsând practic magistraţii români, cel puţin pentru un moment, fără conducere, într-un moment în care instanţele şi întregul sistem juridic sunt tot mai solicitate.
"După publicarea motivării deciziei Curţii Constituţionale, Senatul României va analiza care sunt consecinţele procedurale ale acestei hotărâri", menţuinează Geoană, conform comunicatului.
Curtea Constituţională a admis, marţi, ambele contestaţii ale senatorilor PDL privind validarea celor 11 membri aleşi de magistraţi, pentru un mandat de şase ani, în noul CSM, precum şi a celor doi reprezentanţi ai societăţii civile în CSM.
PDL a susţinut că judecătorii Lidia Bărbulescu şi Dan Lupaşcu şi procurorul Dan Chiujdea - aleşi în 2004 pentru un mandat de şase ani şi desemnaţi pentru un alt mandat la alegerile din 2010 - nu mai pot exercita un nou mandat.
Legea 317/2004 privind CSM a fost modificată în 2005 prin pachetul legislativ promovat de Monica Macovei - actual europarlamentar PDL -, astfel că prin articolul 51, alineatul (1), s-a statuat că "durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reînvestirii".
Constituţia prevede, la articolul 133, că "durata mandatului membrilor aleşi ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani". Constituţia nu face referire la imposibilitatea reînnoirii sau prelungirii mandatului de membru al CSM.
Preşedintele Traian Băsescu a cerut, în 5 ianuarie, în şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, amânarea alegerii preşedintelui şi a vicepreşedintelui CSM până pe 20 ianuarie, după pronunţarea Curţii Constituţionale în cazul contestaţiei privind validarea listei cu noii membri ai Consiliului.
Băsescu a ţinut să menţioneze că şi el aşteaptă decizia CC înainte să promulge o lege. "La fel cum eu nu pot promulga o lege până nu se pronunţă CC, nici dumneavoastră nu puteţi călca în picioare Curtea Constituţională", a spus el.
"Faceţi ce vreţi! Eu am făcut doar o sugestie", le-a mai spus Băssecu membrilor CSM, adăugând că aceştia pot decide că sunt mai presus de Curtea Constituţională, aşa cum au făcut şi în alte situaţii.
A doua zi, şi ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, care este membru de drept în CSM, a cerut amânarea şedinţei de constituire a noului CSM, pe motiv că legalitatea validării noilor membri este contestată la Curtea Constituţională.
Magistraţii constituţionali trebuiau să ia în discuţie cele două sesizări în 19 ianuarie, însă dezbaterea a fost amânată atunci de CC pentru 25 ianuarie.
Cei 11 membri aleşi în urma scrutinului pentru desemnarea noilor membri ai CSM sunt Lidia Bărbulescu şi Mircea Bucurel Aron, din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Dan Lupaşcu, Alexandru Şerban şi Nicolae Horaţius Dumbravă, din partea curţilor de apel, Adrian Toni Neacşu, din partea tribunalelor, Marius Tudose Badea şi Cristi Vasilică Danileţ, din partea judecătoriilor, George Bălan, din partea parchetelor de pe lângă curţile de apel, Oana Schmidt Haineală, din partea parchetelor de pe lângă tribunale, şi Dan Nicolae Chiujdea, din partea parchetelor de pe lângă judecătorii.
De asemenea, Senatul a decis numirea Corinei Dumitrescu şi a lui Victor Alistar ca reprezentanţi ai societăţii civile în Consiliul Superior al Magistraturii, pentru un mandat de şase ani.